{"id":1927,"date":"2024-01-23T13:10:12","date_gmt":"2024-01-23T11:10:12","guid":{"rendered":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/?p=1927"},"modified":"2024-01-23T13:10:12","modified_gmt":"2024-01-23T11:10:12","slug":"sifilisul-si-degenerarea-rasei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/2024\/01\/23\/sifilisul-si-degenerarea-rasei\/","title":{"rendered":"Sifilisul \u0219i degenerarea rasei"},"content":{"rendered":"

Autor<\/strong>: Alexandra Rusu<\/p>\n

Premerg\u0103tor secolului al XIX-lea, bolile venerice au primit foarte pu\u021bin\u0103 aten\u021bie din partea autorit\u0103\u021bilor, mai ales \u00een ceea ce prive\u0219te preven\u021bia. Dintre aceste boli, sifilisul- o boal\u0103 cu transmitere sexual\u0103 cauzat\u0103 de bacteria Treponema pallidum-era cel mai cunoscut. Boala se poate transmite \u0219i de la mam\u0103 la f\u0103t \u00een timpul sarcinii sau al na\u0219terii, rezult\u00e2nd sifilisul congenital.<\/p>\n

Pentru \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, documentele vremii men\u021bioneaz\u0103 prezen\u021ba bolii \u00eenc\u0103 din secolul al\u00a0 XVI-lea. Pravila \u00eel numea \u201efren\u021bie\u201d. I se mai spunea \u201emolim\u0103 francez\u0103\u201d iar, \u00een popor, \u201eperit\u201d. \u00cen ceea ce prive\u0219te capitala, aceasta a fost de-a lungul timpului expus\u0103 ocupa\u021biilor militare, ce aduceau cu ele numero\u0219i militari (austriaci, ru\u0219i, polonezi) \u0219i prostituate care ar fi putut r\u0103sp\u00e2ndi boala. \u00cen perioada fanariot\u0103, mai mul\u021bi c\u0103l\u0103tori str\u0103ini care au vizitat Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 consemneaz\u0103 c\u0103 multe \u201epersoane sufer\u0103 din cauza sifilisului\u201d. \u00cen perioada 1739-1850, Mitropolia Bucure\u0219tiului \u00eenregistreaz\u0103 un num\u0103r de 15 pl\u00e2ngeri al unor so\u0163ii \u00eempotriva so\u0163ilor, ce \u00eei acuz\u0103 c\u0103 le-au infectat cu sifilis. \u00cencadrat\u0103 de juri\u0219tii perioadei drept exces (act violent care putea pune \u00een pericol via\u021ba sau s\u0103n\u0103tatea so\u021bului\/so\u021biei), infectarea cu sifilis constituia un motiv legitim de divor\u021b.<\/p>\n

Din timpul ocupa\u021biei ruse\u0219ti din 1828-1834, avem o prim\u0103 cercetare medical\u0103 \u00een materie de \u201eboli lume\u0219ti\u201d, cel mai probabil sifilis. La 12 iulie 1828, un anume Nicolae Viero\u0219eanu, din mahalaua Sfin\u021bilor Apostoli, cere Divanului s\u0103 fie internat deoarece p\u0103time\u0219te de \u201eboala lumei \u0219i fiind foarte s\u0103rac, nu are mijloace a se c\u0103uta\u201d. Divanul porunce\u0219te s\u0103 fie consultat de un medic \u0219i, dac\u0103 se probeaz\u0103 boala, s\u0103 fie internat.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Autorit\u0103\u021bile \u0219i medicii cuno\u0219teau faptul c\u0103 prostitu\u021bia era principalul focar al infec\u021biilor sifilitice. P\u00e2na la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea se \u00eenregistreaz\u0103 o evolu\u021bie important\u0103, de la introducerea supravegherii medicale periodice a prostituatelor la controlul efectiv, cu obligativitatea intern\u0103rii celor bolnave. \u00cen 1847 s-au \u00eenfiin\u021bat \u00een mod oficial spitalele venerice iar anul urm\u0103tor au fost \u00eenregistrate primele prostituate \u00eentr-un program de priveghere social\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 1853 modelul a fost adoptat \u00een mai toate jude\u021bele \u021b\u0103rii, spitalele fiind numite simplu \u201ejude\u021bene\u201d, pentru a nu-i descuraja pe cei atin\u0219i de boli considerate ru\u0219inoase. Legiuirea pentru \u00eentinderea a\u0219ez\u0103mintelor sanitare \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea serviciului medical (\u00cent\u0103rit\u0103 prin domnesc ofis cu No 552) din 27 martie 1853 specifica: \u201eSpitalele a\u0219ezate vremelnicesc pe la ora\u0219ele de c\u0103petenie ale jude\u021belor pentru boli sifilitice, se vor \u021bine permanente, at\u00e2t pentru st\u00e2rpirea acestei funeste patimi, care s-a \u00eentins peste toate clasele de oameni, chiar prin sate, c\u00e2t \u0219i pentru pre\u00eent\u00e2mpinarea acestui r\u0103u, a nu se mai ivi \u00een urm\u0103, dup\u0103 ce o dat\u0103 se va stabili, \u0219i apoi pentru c\u0103utarea de orice alte boli de care are patimi locuitorii de prin jude\u021be, at\u00e2t dintre s\u0103teni, c\u00e2t \u0219i dintre or\u0103\u0219eni\u201d.<\/p>\n

Din ce \u00een ce mai mul\u021bi deciden\u021bi politici erau de p\u0103rere c\u0103 poli\u021bia sanitar\u0103, de\u0219i nu poate eradica sifilisul, \u00eel poate limita. \u00cen regulamente \u0219i legi, prostitu\u021bia \u00eencepe s\u0103 fie tratat\u0103 ca o industrie insalubr\u0103 care, pentru a continua s\u0103 existe, trebuie s\u0103 se supun\u0103 unor reguli speciale elaborate de autorit\u0103\u021bile competente. Legea sanitar\u0103 din 1874 con\u021bine prevederi precise \u0219i cu caracter general vizavi de combaterea bolilor venerice. Ea ordon\u0103 ca \u00een toate comunele unde exist\u0103 medici, prostituatele s\u0103 fie supuse vizitelor medicale cel pu\u021bin o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 iar cele bolnave s\u0103 fie internate \u00een spital p\u00e2n\u0103 la vindecare. \u201eAsemenea se vor putea interna \u00een spitale, p\u00e2n\u0103 la vindecarea bolii, individele vagaboande de ambele sexe ce se vor g\u0103si afectate de boli venerice\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1889, din cele 539 de prostituate care s-au supus controlului medical \u00een capital\u0103, 469 prezentau semnele unor boli venerice. Spitalul Colentina, \u201edestinat pentru c\u0103utarea prostituatelor\u201d, \u00eent\u00e2rzia primirea lor din lips\u0103 de paturi vacante, \u00een condi\u021biile \u00een care capitala pl\u0103tea Eforiei spitalelor civile 8000 de lei pe an pentru acest serviciu.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i an, pe agenda Consiliului de igien\u0103 public\u0103 \u0219i de salubritate al capitalei apar ca m\u0103suri suplimentare: \u201eelaborarea de instruc\u021biuni populare asupra m\u0103surilor de prevenirea infec\u021biunilor venerice, instruc\u021biuni destinate a fi afi\u0219ate prin casele de prostitu\u021bie, regularea visita\u021biunilor sanitare suplimentare a femeilor prostituate din vecin\u0103tatea casarmelor \u0219i a altor case de prostitu\u021bie frecventate de militari\u201d. Se mai dorea \u00eenfiin\u021barea poli\u021biei de moravuri, deoarece num\u0103rul mic de agen\u021bi de poli\u021bie nu permitea eradicarea prostitu\u021biei clandestine.<\/p>\n

\u00cen ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, bolile venerice apar \u00een discursul medical igienist preocupat de degenerarea rasei. Aceast\u0103 \u201eboal\u0103 a corpului social\u201d avea cauze multiple, de la condi\u021biile de trai precare cauzatoare de boli \u0219i p\u00e2n\u0103 la lipsa educa\u021biei sau a culturii morale. Statisticile, care sunt din ce \u00een ce mai numeroase, probeaz\u0103 mortalitatea \u00een cre\u0219tere la nivelul \u00eentregii \u021b\u0103ri, mai ales \u00een r\u00e2ndul copiilor cu v\u00e2rste de p\u00e2n\u0103 la zece ani. Medicii pun sporul negativ pe seama eredit\u0103\u021bii morbide. \u201eDebilitatea congenital\u0103 […] provine dintr-o debilitate a constitu\u021biei p\u0103rin\u021bilor. Aceast\u0103 constitu\u021bie debil\u0103 provine din alcoolism, paludism, pelagra, sifilis, tuberculoz\u0103, din r\u0103ul trai \u0219i lipsa de o alimenta\u021bie suficient\u0103. Toate aceste se manifest\u0103 la copii dec\u00e2t printr-o sl\u0103biciune \u0219i o mic\u0103 rezisten\u021b\u0103 vital\u0103 fa\u021b\u0103 de cauzele destructoare, a\u0219a c\u0103 cele mai u\u0219oare influen\u021be v\u0103t\u0103m\u0103toare numaidec\u00e2t \u00eei omoar\u0103\u201d. A\u0219adar, sifilisul compromitea nu doar s\u0103n\u0103tatea individului bolnav ci \u0219i pe aceea a genera\u021biilor viitoare.<\/p>\n

\u00cen 1880, doctorul V. Manicea propunea drept solu\u021bie pentru regenerarea rasei c\u0103s\u0103toria ra\u021bional\u0103: \u201epentru o c\u0103s\u0103torie ra\u021bional\u0103 ar fi fost necesar de a se face o selec\u021biune a so\u021bilor lipsi\u021bi de vreun defect fizic sau moral; \u00eens\u0103 fiindc\u0103 perfec\u021biunea, dup\u0103 cum se zice, nu exist\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, imperfec\u021biunea so\u021bilor trebuie s\u0103 fie astfel combinat\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu se m\u0103reasc\u0103, ci, cel pu\u021bin, s\u0103 se neutralizeze, \u00een genera\u021biunea viitoare, prin \u00eemperecherea reciproc\u0103 a so\u021bilor. Din punctul de vedere fiziologic, c\u0103s\u0103toria trebuie s\u0103 se opun\u0103 la diferite temperamente, prin neutralizarea defectelor ambilor so\u021bi\u201d. O linie foarte fin\u0103 \u00eencepe s\u0103 despart\u0103 preocuparea pentru s\u0103n\u0103tatea familiei de m\u0103surile de eugenie negativ\u0103. Ideea c\u0103s\u0103toriei ra\u021bionale a fost \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de asocia\u021biile de emancipare a femeilor care sperau c\u0103 astfel femeile puteau fi \u00eempiedicate s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu b\u0103rba\u021bi sifilitici. Aceste asoci\u021bia\u021bii sus\u021bineau castitatea, continen\u021ba conjugal\u0103 \u0219i m\u0103suri de protec\u021bie pentru femeile \u0219i copiii care se aflau \u00een pericol de a deveni victimele inocente ale sifilisului.<\/p>\n

\u00cen opinia lui Victor Babe\u0219, bolile cele mai importante de comb\u0103tut, \u00een afar\u0103 de \u201ebolile infantile\u201d, erau cele care produc o degenerare a descenden\u021bilor, \u00een prima linie fiind sifilisul, malaria \u0219i pelagra. Despre cea dint\u00e2i considera c\u0103 putea s\u0103 submineze vitalitatea poporului rom\u00e2n numai at\u00e2ta timp c\u00e2t va fi privit\u0103 ca o boal\u0103 secret\u0103 \u0219i ru\u0219inoas\u0103. \u201eDin momentul \u00een care ea va fi privit\u0103 ca orice alt\u0103 boal\u0103 \u0219i tratat\u0103, ea va disp\u0103rea \u0219i va \u00eenceta a fi epidemic\u0103\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Text: Alexandra Rusu<\/p>\n

Foto: 1. Deform\u0103ri ale cubitusurilor cauzate de sifilisul veneric \u00een stadiu ter\u021biar la un individ de sex masculin cu v\u00e2rsta de aproximativ 30 de ani din cimitirul de la Bucure\u0219ti Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii.<\/p>\n

    \n
  1. Leziuni craniene pe frontal cauzate de sifilisul veneric \u00een stadiu ter\u021biar la un individ de sex feminin din cimitirul de la Bucure\u0219ti Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii.
    \nMaterialul osteologic este expus \u00een prima sal\u0103 a Muzeului V\u00e2rstelor.
    \nS\u0103p\u0103turile arheologice efectuate \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii \u00een perioada 2010-2011, au scos la lumin\u0103 676 de morminte ce apar\u0163ineau cimitirului bisericii Sf. Sava \u0219i care se dateaz\u0103 din perioada sec. XVI-XIX. \u00cen urma unui studiu efectuat de cercet\u0103tori ai Institutului Francisc Rainer au fost identifica\u021bi \u015fapte indivizi adul\u0163i, cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 30 \u015fi 50 de ani (doi indeterminabili \u015fi cinci de sex masculin) ce prezint\u0103 modific\u0103ri tipice ale oaselor pentru infec\u0163ia cu sifilis. Sifilisul ter\u021biar se manifest\u0103 pe mai multe oase \u0219i bilateral: tibii, oasele din jurul cavit\u0103\u021bii nazale \u0219i calota cranian\u0103, dar \u0219i pe ulne, coaste, stern, clavicule sau metacarpiene; se localizeaz\u0103 pe \u00eentreg osul sau pe o por\u021biune a acestuia sub forma unor modific\u0103ri ce distrug sau remodeleaz\u0103 osul. \u00cen cazurile de fa\u021b\u0103 este vorba de sifilisul veneric \u0219i nu de cel congenital, cel transmis de la mam\u0103 la copil (Radu et alii, 2015).<\/p>\n

    Bibliografie:<\/li>\n<\/ol>\n

     <\/p>\n

    Apostoleanu, I., 1902, Mortalitatea copiilor \u00een Rom\u00e2nia, \u00een Buletinul Medical. Organ al Asocia\u021biunei Generale a Medicilor din \u021aar\u0103<\/em>, anul V, no.26, pp.3-4.<\/p>\n

    Babe\u0219, V., 1901, Regenerarea poporului rom\u00e2n<\/em>, Bucure\u0219ti, Stabilimentul grafic I.V. Socec.<\/p>\n

    Banu, G., 1944, Tratat de medicin\u0103 social\u0103<\/em>, Vol.IV, Bucure\u0219ti, Casa \u0218coalelor.<\/p>\n

    B\u0103rbulescu, C., 2015, Rom\u00e2nia medicilor. Medici, \u021b\u0103rani \u0219i igien\u0103 rural\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de la 1860 la 1910<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas.<\/p>\n

    Bujoreanu, I. M., 1873, Collec\u021biune de legiuirile Rom\u00e2niei vechi \u0219i nuoi c\u00e2te s-au promulgatu p\u00e2n\u0103 la finele anului 1870<\/em>, Bucuresci, Noua Typographie a Laboratoriloru Rom\u00e2ni.<\/p>\n

    But\u0103rescu, I., 1897, Deplorabila organiza\u021bie sanitar\u0103 a \u021b\u0103rii \u0219i periclitarea permanent\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice. Poli\u021bia sanitar\u0103 a prostitu\u021biei din punctul de vedere legal, administrativ \u0219i igienic<\/em>, Bucure\u0219ti, Tipografia \u201eDreptatea\u201d.<\/p>\n

    Darea de s\u00e9ma a administra\u021biei comunei Bucuresci de la 1 ianuarie 1889 la 1 ianuarie 1890<\/em>, 1890, Bucuresci, Tipografia Carol G\u00f6bl.<\/p>\n

    Felix, I., 1901, Istoria igienei \u00een Rom\u00e2nia \u00een secolul al XIX-lea \u0219i starea ei la \u00eenceputul secolului al XX-lea<\/em>, Bucure\u0219ti, Institutul de Arte Grafice Carol G\u00f6bl.<\/p>\n

    Furnica<\/em>, an II, nr.70, ianuarie 1906.<\/p>\n

    Radu et alii, 2015, \u201eMultiple Cases with Probable Treponemal Infection from 16th to 19th Centuries Romania\u201d, \u00een International Journal of Osteoarchaeology<\/em>, DOI: 10.1002\/oa.2444.<\/p>\n

    Samarian, P.G., 1938, Medicina \u015fi Farmacia \u00een Trecutul Rom\u00e2nesc<\/em>, Vol. II (1775-1834), Bucure\u0219ti, Tipografia Cultura.<\/p>\n

    \u0218uta et alii, 2009, Legisla\u0163ia sanitar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia modern\u0103: (1874-1910), Cluj-Napoca, Presa Universitar\u0103.<\/p>\n

    Vintil\u0103-Ghi\u0163ulescu, C., 2011, \u00cen \u015falvari \u015fi cu i\u015flic: biseric\u0103, sexualitate, c\u0103s\u0103torie \u015fi divor\u0163 \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 a secolului al XVIIIlea<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Autor: Alexandra Rusu Premerg\u0103tor secolului al XIX-lea, bolile venerice au primit foarte pu\u021bin\u0103 aten\u021bie din partea autorit\u0103\u021bilor, mai ales \u00een ceea ce prive\u0219te preven\u021bia. Dintre aceste boli, sifilisul- o boal\u0103 cu transmitere sexual\u0103 cauzat\u0103 de bacteria Treponema pallidum-era cel mai cunoscut. Boala se poate transmite \u0219i de la mam\u0103 la f\u0103t \u00een timpul sarcinii sau […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-1927","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie-ro"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1927","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1927"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1927\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1930,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1927\/revisions\/1930"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1927"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1927"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1927"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}