{"id":1921,"date":"2024-01-23T13:01:42","date_gmt":"2024-01-23T11:01:42","guid":{"rendered":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/?p=1921"},"modified":"2024-01-23T13:01:42","modified_gmt":"2024-01-23T11:01:42","slug":"ecranul-global","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/2024\/01\/23\/ecranul-global\/","title":{"rendered":"Ecranul global"},"content":{"rendered":"

Autor: Alexandra Rusu<\/p>\n

Titlul reflect\u0103 lucrarea omonim\u0103 a dou\u0103 personalit\u0103\u021bi din domenii diferite care \u0219i-au dat concursul la elaborarea unui discurs al hipermodernit\u0103\u021bii \u0219i al rela\u021biei ei cu cinematograful. Gilles Lipovetsky \u0219i Jean Serroy argumenteaz\u0103 o dispari\u021bie a cinematografului clasic, contemporaneitatea fiind marcat\u0103 de o proliferare a ecranului. \u00cen aceast\u0103 explorare a societ\u0103\u021bii actuale cei doi autori scruteaz\u0103 istoria cinematografului pentru a observa istoria transform\u0103rii acestuia \u00een hipercinematograf, o categorie care favorizeaz\u0103 constituirea ecranului global.<\/p>\n

Istoria cinematografului de la \u201cmodernitatea primitiv\u0103\u201d a filmului mut, la avangarda care rupe tiparele cinematografului clasic \u0219i p\u00e2n\u0103 la dinamica narativ\u0103 a societ\u0103\u021bii de consum de dup\u0103 anii \u201980, preg\u0103te\u0219te omniprezen\u021ba ecranului de ast\u0103zi, fapt generalizat at\u00e2t \u00een sfera public\u0103, dar \u0219i \u00een cea privat\u0103. Rezultat direct al convergen\u021bei multitudinii ecranelor care reglementeaz\u0103 via\u021ba social\u0103 se constat\u0103 o \u201cecranocra\u021bie\u201d iar fenomenul este frapant.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dac\u0103 spectatorul de cinema c\u0103ut\u0103 s\u0103 acceseze spa\u021biul imaginar, consumatorul de ast\u0103zi, martor al multiplic\u0103rii ecranelor (cinema, TV, calculator, telefon mobil, GPS, jocuri video, camere de supraveghere, etc.) vrea s\u0103 simt\u0103, s\u0103 fie tulburat \u0219i, mai ales, se vrea actor, st\u0103p\u00e2n deplin al propriei nara\u021biuni. Dep\u0103\u0219ind rolul de vehicul al imaginarului, cinematograful anim\u0103 tendin\u021be culturale \u0219i influen\u021beaz\u0103 orient\u0103ri estetice, efecte de multe ori efemere \u00eentr-o societate a perim\u0103rii planificate, \u00een care se constat\u0103 \u0219i o accelerare a \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii produselor culturale.<\/p>\n

Relevant pentru studiul antropologic este mecanismul prin care fic\u021biunea cinematografic\u0103, poate s\u0103 exprime angoasele \u0219i interoga\u021biile socie\u021b\u0103\u021bii contemporane. Acest tip de discurs manifest\u0103 mai ales pesimism, \u00eendoieli sau temeri profunde cu privire la evolu\u021bia \u0219i mersul lumii \u00een general: dezastre ecologice, violen\u021b\u0103 social\u0103, escaladarea delicven\u021bei \u0219i a conflictelor, fenomene de excludere \u0219i marginalizare, nerespectarea drepturilor omului, a identit\u0103\u021bii nationale, etica tehnologiei \u0219i a \u0219tiin\u021belor \u00een ansamblu, etc.<\/p>\n

Mediile digitale au transformat ecranul global \u00een oglind\u0103, un spa\u021biu \u00een care culturile interac\u021bioneaz\u0103, se angajeaz\u0103 \u00een dialoguri sau construiesc monologuri, un mediu al reflexiei sau al refrac\u021biei. Imensa capacitate creativ\u0103 mediile digitale o pun la dispozi\u021bia unui num\u0103r din ce \u00een ce mai mare de persoane, ne \u00eenseamn\u0103 la distan\u021bare critic\u0103 \u0219i la chestionarea fundamentelor unei astfel de creativit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Puterea ecranului, \u00een toate formele sale, exercit\u0103 o atrac\u021bie extrem\u0103 \u0219i ne vorbe\u0219te despre construirea unui viitor al mediului virtual, \u00een care ceea ce nu va fi disponibil pe ecran va\u00a0 deveni inadecvat. Suntem deja martorii deform\u0103rilor coordonatelor spa\u021bio-temporale. \u201eComprim\u00e2nd timpul la extrem \u0219i abolind constr\u00e2ngerile spa\u021biului, ecranul instaureaz\u0103 o temporalitate imediat\u0103, gener\u00e2nd intoleran\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de lentoare \u0219i exigen\u021ba c\u00e2\u0219tigului de timp.\u201d Un posibil viitor post-ecran este cel al integr\u0103rii informa\u021biei, prin intermediul implanturilor, direct \u00een fluxul con\u0219tiin\u021bei, un viitor care va testa limitele umane.<\/p>\n

Text&Foto: Alexandra Rusu<\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n

Gilles Lipovetsky, Jean Serroy, Ecranul global, Polirom, 2008.<\/p>\n

N.B. Kirilova, The Transformation of Screen Culture As a Phenomenon of Information Age, \u00een Facets of Culture in the Age of Social Transition<\/em>, 2018, p. 128\u2013133<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Autor: Alexandra Rusu Titlul reflect\u0103 lucrarea omonim\u0103 a dou\u0103 personalit\u0103\u021bi din domenii diferite care \u0219i-au dat concursul la elaborarea unui discurs al hipermodernit\u0103\u021bii \u0219i al rela\u021biei ei cu cinematograful. Gilles Lipovetsky \u0219i Jean Serroy argumenteaz\u0103 o dispari\u021bie a cinematografului clasic, contemporaneitatea fiind marcat\u0103 de o proliferare a ecranului. \u00cen aceast\u0103 explorare a societ\u0103\u021bii actuale cei […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-1921","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie-ro"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t