{"id":1914,"date":"2024-01-23T12:49:20","date_gmt":"2024-01-23T10:49:20","guid":{"rendered":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/?p=1914"},"modified":"2024-01-23T12:49:20","modified_gmt":"2024-01-23T10:49:20","slug":"casa-vs-camin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/2024\/01\/23\/casa-vs-camin\/","title":{"rendered":"Cas\u0103 vs. C\u0103min"},"content":{"rendered":"

Autor\u00a0<\/strong>: Alexandra Rusu<\/p>\n

De-a lungul timpului, cercetarea antropologic\u0103 a atribuit locuin\u021bei mai multe accep\u021biuni, de la cel de simplu cadru de desf\u0103\u0219urare al diverselor rela\u021bii sociale (ex. rudenia) – o modalitate de a ordona societatea – p\u00e2n\u0103 la cel de simbol al unor convingeri culturale distincte. Din dorin\u021ba de a aprofunda subiectul multifa\u021betat al locuirii, studii recente dezvolt\u0103 o distinc\u021bie \u00eentre cas\u0103 (sau gospod\u0103rie) \u0219i c\u0103min, unde casa presupune formele materiale, reproduse pe scar\u0103 larg\u0103, care reflect\u0103 normele dominante ale societ\u0103\u021bii iar c\u0103minul desemneaz\u0103 aspectele subiective care influen\u021beaz\u0103 formarea individului, \u201ecuprinz\u00e2nd sentimente de \u00eenr\u0103d\u0103cinare, siguran\u021b\u0103 \u0219i valoare.\u201d<\/p>\n

Casa particular\u0103 este cel mai complex \u0219i mai intim spa\u021biu dintre toate spa\u021biile publice \u0219i private. Ne ofer\u0103 ad\u0103post – nou\u0103 \u0219i universului nostru material – fiind proiectat\u0103 la interior \u0219i la exterior pentru a transforma un spa\u021biu gol \u00eentr-unul propice locuirii, demers care reflect\u0103 obiceiurile \u0219i credin\u021bele comunit\u0103\u021bii sau grupului din care facem parte.<\/p>\n

\u201e[…]ca orice cultur\u0103 material\u0103, casa are \u00eencorporate valori culturale care sunt exprimate prin rela\u021bii sociale. \u0218i, la fel ca sintaxa limbajului, aranjamentele spa\u021biale ale cl\u0103dirilor \u0219i comunit\u0103\u021bilor noastre reflect\u0103 \u0219i \u00eent\u0103resc natura rela\u021biilor de gen, ras\u0103 \u0219i clas\u0103 \u00een societate.\u201d<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Exist\u0103 societ\u0103\u021bi \u00een care spa\u021biul comunit\u0103\u021bii (ora\u0219ul, satul) ia forma unei p\u00e2nze pe care via\u021ba este pictat\u0103, \u0219i \u00een care casa se profileaz\u0103 drept o zon\u0103 mai privat\u0103 din ansamblu. \u00cen alte societ\u0103\u021bi, casa devine punctul focal, \u00een timp ce ora\u0219ul sau satul semnific\u0103 un drum de str\u0103b\u0103tut, pentru a ajunge \u00een intimitatea c\u0103minului. \u00cen ceea ce prive\u0219te gradul de intimitate oferit, locuin\u021ba poate fi un spa\u021biu personal \u0219i intim, sau o extindere a comunit\u0103\u021bii din jur. Dar casa poate fi \u0219i un proces, o secven\u021b\u0103 de practici ritualizate care nu presupun o structur\u0103 fix\u0103, precis localizat\u0103. \u00cen acest caz, locuin\u021ba fizic\u0103 este \u00eenlocuit\u0103 cu experien\u021ba tr\u0103it\u0103, compus\u0103 din trasee, sentimente sau ac\u021biuni.<\/p>\n

\u00cen rela\u021bie cu subiectul \u201ecasa este o prelungire a persoanei; ca o piele suplimentar\u0103, carapace sau al doilea strat de haine, serve\u0219te la fel de mult pentru a dezv\u0103lui \u0219i afi\u0219a, precum \u0219i pentru a ascunde \u0219i proteja\u201d. Ne purt\u0103m carapacea \u00een c\u0103l\u0103torii, p\u0103str\u0103m imaginea remanent\u0103 a ei \u00eentr-o nou\u0103 carapace \u0219i o materializ\u0103m \u00een sentimente de dezr\u0103d\u0103cinare sau de dor.<\/p>\n

Cum anume se transform\u0103 o cas\u0103 \u00eentr-un c\u0103min? Sau cum anume o cas\u0103 devine \u201eacas\u0103\u201d? \u00cen primul r\u00e2nd prin modelarea formei materiale. Ac\u021biuni precum renovarea, decorarea sau mobilarea al\u0103tur\u0103 spa\u021biului istorii personale. Obiectele pe care le asociem casei, infuzate cu amintiri, spun o poveste distinct\u0103. Analiz\u00e2ndu-le, putem \u00eentrez\u0103ri atributele spirituale ale celui care le de\u021bine. De aceea, pentru mul\u021bi, construirea sau c\u0103utarea unei case ideale este un proiect de via\u021b\u0103, parte dintr-un proiect mai amplu, acela de \u201ea prinde r\u0103d\u0103cini.\u201d<\/p>\n

\u00cen cultura occidental\u0103, conceptele de \u201ecas\u0103\u201d \u0219i \u201efamilie\u201d sunt simboluri puternice, \u201epolitizate, relative cultural, specifice istoric, locale \u0219i multiple\u201d. Ideea de \u201ec\u0103min\u201d este un concept relativ nou, expresie a secole de schimb\u0103ri culturale, fizice \u0219i emo\u021bionale. Dintre acestea, ascensiunea capitalismului \u0219i revolu\u021bia industrial\u0103 \u0219i-au l\u0103sat o puternic\u0103 amprent\u0103, influen\u021b\u00e2nd universul material, rela\u021biile de familie \u0219i modurile de via\u021b\u0103 cuprinse \u00een limitele locuin\u021bei. Au avut drept rezultat \u201esepararea progresiv\u0103 a dou\u0103 domenii, cel de produc\u021bie \u0219i cel al consumului, reprezentate \u00een zonele urbane de spa\u021bii ale muncii, respectiv ale traiului\u201d. De-a lungul secolului XX, \u00een\u021belegerea occidental\u0103 a conceptului de \u201ec\u0103min\u201d s-a sedimentat \u00een jurul ideii de locuin\u021b\u0103 privat\u0103, ocupat\u0103 de o familie nuclear\u0103, av\u00e2nd camere cu func\u021bionalit\u0103\u021bi diferite, un loc al confortului, familiarit\u0103\u021bii \u0219i intimit\u0103\u021bii. Sensul cultural al c\u0103minului a prins \u0219i mai mult contur atunci c\u00e2nd ample proiecte urbane au oferit mai multor oameni posibilitatea de a avea o locuin\u021b\u0103 confortabil\u0103. Tihna \u0219i intimitatea c\u0103minului au fost valorizare din ce \u00een ce mai mult, pe m\u0103sur\u0103 ce lumea exterioar\u0103 a devenit mai complex\u0103 \u0219i mai problematic\u0103.<\/p>\n

Ast\u0103zi, c\u0103minul este deopotriv\u0103 loc de refugiu dar \u0219i un loc al \u00eenstr\u0103in\u0103rii, comunicarea exterior-interior realiz\u00e2ndu-se prin canalele media. Din acest motiv, oamenii acord\u0103 o aten\u021bie sporit\u0103 rela\u021biei lor cu propriile case, cu structura, decorul, mobilierul \u0219i alte obiecte care o populeaz\u0103. Proiectele ample de renovare urm\u0103resc rela\u021bia individului cu exteriorul (societatea) \u00een timp ce micile reconfigur\u0103ri se refer\u0103 mai mult la sentimentele personale (de ex. evaluarea unor rela\u021bii, rescrierea nara\u021biunilor propriei biografii). A\u0219adar, arhitectura \u0219i designul contribuie la definirea c\u0103minului drept \u201eo categorie experen\u021bial\u0103 \u0219i rela\u021bional\u0103\u201d, prin crearea unor diviziuni \u00eentre public \u0219i privat, prin exaltarea sociabilit\u0103\u021bii spa\u021biului sau impregnarea atmosferei cu stimuli declan\u0219atori de sentimente.<\/p>\n

 <\/p>\n

Text: Alexandra Rusu<\/p>\n

 <\/p>\n

Foto: Muzeul V\u00e2rstelor, Cristian Oprea<\/p>\n

 <\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n

Irene Cieraad, House and home: Reconsidering the anatomy of houses in Western societies, \u00een ANUAC., VOL. 10, Nr. 2, Dec. 2021: 197-214.<\/p>\n

Judith Flanders, The making of home, Atlantic Books, London, 2014.<\/p>\n

Setha M. Low, Denise Lawrence-Z\u00fa\u00f1iga (eds.), The anthropology of space and place. Locating culture, Blackwell Publishing, Oxford, 2003.<\/p>\n

Farhan Samanani, Johannes Lenhard, House and Home, \u00een The Open Encyclopedia of Anthropology: https:\/\/www.anthroencyclopedia.com\/entry\/house-and-home<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Autor\u00a0: Alexandra Rusu De-a lungul timpului, cercetarea antropologic\u0103 a atribuit locuin\u021bei mai multe accep\u021biuni, de la cel de simplu cadru de desf\u0103\u0219urare al diverselor rela\u021bii sociale (ex. rudenia) – o modalitate de a ordona societatea – p\u00e2n\u0103 la cel de simbol al unor convingeri culturale distincte. Din dorin\u021ba de a aprofunda subiectul multifa\u021betat al locuirii, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-1914","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie-ro"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1914","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1914"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1914\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1917,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1914\/revisions\/1917"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1914"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1914"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1914"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}