{"id":1908,"date":"2024-01-23T12:33:59","date_gmt":"2024-01-23T10:33:59","guid":{"rendered":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/?p=1908"},"modified":"2024-01-23T12:33:59","modified_gmt":"2024-01-23T10:33:59","slug":"orasul-gradina-reforma-locuirii-in-bucuresti-la-inceputul-secolului-xx","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/2024\/01\/23\/orasul-gradina-reforma-locuirii-in-bucuresti-la-inceputul-secolului-xx\/","title":{"rendered":"\u201eOra\u0219ul-gr\u0103din\u0103\u201d. Reforma locuirii \u00een Bucure\u0219ti la \u00eenceputul secolului XX"},"content":{"rendered":"

Autor:<\/strong> Alexandra Rusu<\/p>\n

\u00cen primele decenii ale secolului trecut, Bucure\u0219tiul se confrunta cu probleme cauzate de cre\u0219terea rapid\u0103 a popula\u021biei \u0219i de industrializarea ora\u0219ului, care antrena din ce \u00een ce mai mul\u021bi lucr\u0103tori \u00een fabrici sau ateliere. Mul\u021bi dintre ace\u0219tia locuiau la periferie, adesea \u00een condi\u021bii insalubre. Din statisticile perioadei afl\u0103m c\u0103 pu\u021bin peste 10% din popula\u021bia capitalei lucra \u00een industrie \u0219i comer\u021b. \u00cens\u0103, consider\u00e2nd familiile, procentul locuitorilor dependen\u021bi de industrie se ridica la 20%. \u00cen pragul Primului R\u0103zboi Mondial, 18% din popula\u021bia capitalei ocupa locuin\u021be cu spa\u021biu insuficient, majoritatea f\u0103r\u0103 alimentare cu ap\u0103, canalizare, uneori chiar f\u0103r\u0103 latrine. Supraaglomerarea \u0219i condi\u021biile precare de locuire, responsabile pentru r\u0103sp\u00e2ndirea bolilor precum tuberculoza, impuneau formularea unor solu\u021bii pe termen lung. Dac\u0103 pentru protejarea popula\u021biei de efectele negative ale industriei s-au trasat regulamente care direc\u021bionau fabricile mari spre marginea ora\u0219ului, \u00een ceea ce prive\u0219te locuirea, municipalitatea ac\u021biona doar \u00een sensul extinderii sistemului de canalizare, implement\u0103rii sistemului de eliminare a gunoiului \u0219i a demol\u0103rii caselor care nu \u00eentruneau standardele igienice. Medicii capitalei au fost primii care au insistat asupra construirii de locuin\u021be noi pentru popula\u021bia s\u0103rac\u0103 \u0219i pentru clasa muncitoare, drept solu\u021bie, at\u00e2t pentru \u201echestiunea locuin\u021belor\u201d c\u00e2t \u0219i pentru stingerea focarelor de tuberculoz\u0103. Singura fabric\u0103 din Bucure\u0219ti care a construit locuin\u021be standardizate pentru proprii muncitori la final de secol XIX a fost Fabrica de Uleiuri Vegetale Phenix (1897).<\/p>\n

\u00cen timpul mandatului primarului Vintil\u0103 Br\u0103tianu, recunoscut printre altele pentru implementarea unor m\u0103suri complexe \u00een domeniul sanitar, a fost infiin\u021bat\u0103 Casa Comunal\u0103 (1908) pentru \u201econstruirea de case ieftine \u0219i igienice pentru popula\u021biunea s\u0103rac\u0103\u201d. Acestea urmau s\u0103 fie prev\u0103zute \u201ecu dou\u0103 camere, buc\u0103t\u0103rie, o magazie, pivni\u021b\u0103 \u0219i o latrin\u0103 igienic\u0103, precum \u0219i o curte care se va putea \u00eentrebuin\u021ba pentru flori \u0219i chiar legume\u201d. Primele 28 de locuin\u021be construite din fondurile municipiului, dup\u0103 planurile-tip ale arhitectului Ernest Doneaud, au fost inaugurate \u00een octombrie 1909, pe strada L\u00e2n\u0103riei. Anul urm\u0103tor, noul cadru legislativ, a permis Consiliului Comunal \u00eenfiin\u021barea Societat\u0103\u021bii Comunale pentru Locuin\u021be Ieftine din Bucure\u0219ti care \u00ee\u0219i propunea \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biilor de locuire ale muncitorilor bucure\u0219teni, \u201ede a da putin\u021b\u0103 fiec\u0103rui locuitor rom\u00e2n al capitalei, de preferin\u021b\u0103 muncitorilor cu bra\u021bele, meseria\u0219ilor \u0219i func\u021bionarilor publici sau priva\u021bi, de a deveni proprietarul unei locuin\u021be individuale, solid\u0103, s\u0103n\u0103toas\u0103, destul de \u00eenc\u0103p\u0103toare \u0219i \u00een acela\u0219i timp ieftin\u0103, av\u00e2nd \u0219i o gr\u0103dini\u021b\u0103, al c\u0103rei cost total s\u0103 fie pl\u0103tit \u00een mod c\u00e2t mai lesnicios\u201d. Activitatea reformatoare a Societ\u0103\u021bii Comunale pentru Locuin\u021be Ieftine din Bucure\u0219ti a fost recompus\u0103 de istoricul Andrei R\u0103zvan Voinea \u00een volumul \u201eIdealul locuirii bucure\u0219tene: familia cu cas\u0103 \u0219i gr\u0103din\u0103. Parcel\u0103rile Societ\u0103\u021bii Comunale pentru Locuin\u021be Ieftine-Bucure\u0219ti (1908-1948)\u201d (2018). Din studiul exhaustiv, afl\u0103m c\u0103 \u00een cele patru decenii de activitate societatea a construit aproximativ 4000 de locuin\u021be \u00een 25 de cartire (denumite parcel\u0103ri sau lotiz\u0103ri) care ad\u0103posteau 16.000 de locuitori. Ini\u021biativa a fost par\u021bial inspirat\u0103 de mi\u0219carea \u201eora\u0219ului-gr\u0103din\u0103\u201d manifestat\u0103 \u00een Europa Occidental\u0103 \u0219i Statele Unite la \u00eenceputul secolului XX, cu r\u0103d\u0103cini \u00een ideile socialiste \u0219i utopice ale secolului anterior.
\nMi\u0219carea promova dezvoltarea de comunit\u0103\u021bi satelit \u00een jurul unui ora\u0219 central, separate de acesta prin centuri verzi. \u201eOra\u0219ul-gr\u0103din\u0103\u201d \u00eengloba beneficiile mediului rural dar \u0219i a celui urban, evit\u00e2nd dezavantajele ambelor \u0219i integra elemente precum: locuin\u021ba unifamilial\u0103 prev\u0103zut\u0103 cu gr\u0103din\u0103 sau curte, planificarea atent\u0103 a terenului \u0219i dotarea noilor proiecte cu facilit\u0103\u021bi moderne.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Denumirea de \u201eora\u0219-gr\u0103din\u0103\u201d apare \u00een discursul politicienilor rom\u00e2ni abia \u00een perioada interbelic\u0103, \u00eens\u0103 c\u00e2\u021biva arhitec\u021bi \u0219i ingineri au popularizat conceptul \u00een revistele de specialitate (de ex. \u201eBuletinul Societ\u0103\u021bii Politehnice\u201d \u0219i \u201eNatura\u201d) \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial. \u00cen articolul \u201eCum doresc s\u0103-mi v\u0103d Ora\u0219ul\u201d (Natura, 1912), inginerul Cincinat Sfin\u021bescu \u00eenainta solu\u021bia sistematiz\u0103rii ora\u0219elor rom\u00e2ne\u0219ti conform principiilor mi\u0219c\u0103rii \u201eora\u0219ului-gr\u0103din\u0103\u201d , \u201ecurentul cel mai s\u0103n\u0103tos, mai natural, \u0219i \u00een al c\u0103rui sistem, u\u0219or ar putea intra cele mai multe ora\u0219e ale noastre\u201d, \u201ep\u0103str\u00e2ndu-li-se caracterul lor, corespunz\u0103tor regiunii din care fac parte\u201d (munte, deal, \u0219es). \u00cen problema locuin\u021belor se pronun\u021b\u0103, asemeni reformatorilor din Anglia \u0219i America, pentru \u201er\u0103sp\u00e2ndirea locuin\u021belor de o singur\u0103 familie\u201d \u0219i se opune \u201ecazarmelor de locuit\u201d (blocuri) mai ales din considerente igienice \u0219i economice. \u00cen opinia sa, \u00een \u201ecaz\u0103rmile de locuit\u201d se r\u0103sp\u00e2ndesc mai u\u0219or epidemiile, conflictele dintre familii, \u201ese stric\u0103 morala, se pierd dragostea de vatr\u0103 \u0219i respectul pentru ordine \u0219i lucrul altuia, se desparte omul prea mult de natur\u0103\u201d. Pe urmele lui Ebenezer Howard, fondatorul mi\u0219c\u0103rii, inginerul rom\u00e2n considera ora\u0219ul-gr\u0103din\u0103 \u201eun ora\u0219 de sine st\u0103t\u0103tor, cu industria, agricultura, comer\u021bul \u0219i chiar re\u0219edin\u021ba lui proprie, \u0219i proiectat ca atare. Un ora\u0219-gr\u0103din\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 destul teren, ca s\u0103 se poat\u0103 prevedea case cu gr\u0103dinile lor pentru cel pu\u021bin 30.000 de locuitori, precum \u0219i o centur\u0103 larg\u0103 de c\u00e2mp pentru agrivultur\u0103 (centur\u0103 agricol\u0103)\u201d. \u201eSuburbia-gr\u0103din\u0103\u201d \u0219i \u201esatul-gr\u0103din\u0103\u201d erau solu\u021bii complementare care puteau fi integrate proiectelor de extensie a ora\u0219elor sau pentru fabricile industria\u0219ilor. \u00cen viziunea lui Cincinat Sfin\u021bescu, pentru ca Bucure\u0219tiul s\u0103 fac\u0103 trecerea spre \u201eora\u0219ul-gr\u0103din\u0103\u201d, municipalitatea trebuia \u201es\u0103 cumpere o curea de p\u0103m\u00e2nt de jur \u00eemprejurul ora\u0219ului, care cu timpul s\u0103 se transforme \u00eentr-un cordon de verdea\u021b\u0103\u201d. Dincolo de aceste cordoane se puteau dezvolta \u201eora\u0219ele-gr\u0103dini\u201d, compuse din locuin\u021be pentru o singur\u0103 familie \u201ebine aerisite, lini\u0219tite, curate, c\u0103lduroase iarna \u0219i r\u0103coroas\u0103 vara\u201d, \u201e cu od\u0103i dispuse dup\u0103 nevoile familiei \u0219i traiul ei\u201d \u0219i prev\u0103zute cu utilit\u0103\u021bi. Arhitectura casei trebuia s\u0103 urmeze liniile unui \u201estil na\u021bional simplificat\u201d iar costul locuin\u021bei \u201es\u0103 fie \u00een raport cu venitul pl\u0103titorului\u201d. Principiile se extind \u0219i la ansamblul ora\u0219ului care se dorea a fi \u201eigienic, bine \u00eemp\u0103r\u021bit, cuprinz\u0103tor \u00een prezent \u0219i viitor, frumos, iar cet\u0103\u021benii s\u0103 nu fie nevoi\u021bi pentru aceasta s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 d\u0103ri din greu.\u201d<\/p>\n

Cu toate c\u0103 parcel\u0103rile Societ\u0103\u021bii Comunale pentru Locuin\u021be Ieftine din primele decenii ale secolului XX au avut rezultate pozitive \u00een privin\u021ba urbanismului \u0219i arhitecturii, contribuind la estetica ora\u0219ului, scopul lor social a fost atins doar \u00eentr-o mic\u0103 m\u0103sur\u0103, deoarece distribuirea locuin\u021belor s-a \u00eendreptat c\u0103tre membrii clasei de mijloc, mai pu\u021bin c\u0103tre popula\u021bia vulnerabil\u0103 sau muncitorimea de la periferie.<\/p>\n

Text: Alexandra Rusu<\/p>\n

\u00cen imagine: Locuin\u021be ieftine din strada L\u00e2n\u0103riei, construite de comun\u0103 \u00een 1909 ca model pentru cele ce urmau a fi realizate de Societatea Comunal\u0103 pentru Locuin\u021be Eftine
\nSursa: https:\/\/asz.ro\/parcelari-istorice\/societatea-comunala-pentru-locuinte-ieftine\/lanariei\/<\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n

Andrei R\u0103zvan Voinea, Idealul locuirii bucure\u0219tene: familia cu cas\u0103 \u0219i gr\u0103din\u0103. Parcel\u0103rile Societ\u0103\u021bii Comunale pentru Locuin\u021be Ieftine-Bucure\u0219ti (1908-1948), Bucure\u0219ti, Asocia\u021bia Studio Zona, 2018.
\nNatura-Revist\u0103 \u0218tiin\u021bific\u0103 de Popularizare, Anul VII, Octombrie 1911-Iulie 1912, Bucure\u0219ti, Gutenberg, 1912.
\nhttps:\/\/www.academia.edu\/12939119\/Cincinat_Sfin%C8%9Bescu_%C3%8Enceputurile_urbanismului_rom%C3%A2nesc<\/a>
\nhttps:\/\/asz.ro\/parcelari-istorice\/
\nhttps:\/\/www.sfintescu.ro\/ro\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Autor: Alexandra Rusu \u00cen primele decenii ale secolului trecut, Bucure\u0219tiul se confrunta cu probleme cauzate de cre\u0219terea rapid\u0103 a popula\u021biei \u0219i de industrializarea ora\u0219ului, care antrena din ce \u00een ce mai mul\u021bi lucr\u0103tori \u00een fabrici sau ateliere. Mul\u021bi dintre ace\u0219tia locuiau la periferie, adesea \u00een condi\u021bii insalubre. Din statisticile perioadei afl\u0103m c\u0103 pu\u021bin peste 10% […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-1908","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie-ro"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1908","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1908"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1908\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1911,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1908\/revisions\/1911"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1908"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1908"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1908"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}