{"id":1894,"date":"2024-01-23T11:52:53","date_gmt":"2024-01-23T09:52:53","guid":{"rendered":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/?p=1894"},"modified":"2024-01-23T11:52:53","modified_gmt":"2024-01-23T09:52:53","slug":"bolile-bucurestenilor-in-a-doua-jumatate-a-secolului-al-xix-lea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/2024\/01\/23\/bolile-bucurestenilor-in-a-doua-jumatate-a-secolului-al-xix-lea\/","title":{"rendered":"Bolile bucure\u0219tenilor \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea"},"content":{"rendered":"

Autor<\/strong>: Alexandra Rusu<\/p>\n

Cu toate c\u0103 medicina \u00eenregistra progrese semnificative, iar nivelul de \u00eencredere \u00een doctori urma o direc\u021bie ascendent\u0103, Bucure\u0219tiul din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea se afla constant sub amenin\u021barea diferitelor maladii, frica de boal\u0103 marc\u00e2nd via\u021ba de zi cu zi a oamenilor. La venirea \u00een \u021bar\u0103, doctorul Carol Davila, cel mai de seam\u0103 reformator al serviciului medical din aceast\u0103 perioad\u0103, g\u0103se\u0219te via\u021ba medical\u0103 \u0219i igiena popula\u021biei \u00eentr-o stare deplorabil\u0103. Num\u0103rul mic de spitale, lipsa unui sistem de educa\u021bie specializat c\u00e2nt\u0103reau greu asupra destinelor oamenilor, fie c\u0103 tr\u0103iau la periferie sau \u00een centrul capitalei.
\n\u00cen pofida cre\u0219terii natalit\u0103\u021bii \u0219i a stabilirii \u00een ora\u0219 a unui num\u0103r considerabil de str\u0103ini, Bucure\u0219tiul se confrunta cu o sc\u0103dere a popula\u021biei \u00een deceniul al \u0219aptelea, pe fondul epidemiilor de angin\u0103 difteric\u0103, holer\u0103 \u0219i variol\u0103. Mortalitatea atinge valori \u00eengrijor\u0103toare, cifre augmentate de victimele R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103. \u00cen plus, mul\u021bi o\u0219teni ai armatei rom\u00e2ne c\u0103zuser\u0103 prad\u0103 febrei tifoide, contractat\u0103 pe front.<\/p>\n

Din statisticile prezentate de V. Bianu \u00een lucrarea \u201eIgiena ora\u0219ului Bucuresci\u201d(1881), afl\u0103m c\u0103 la un an dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului situa\u021bia \u00een capital\u0103 se prezenta astfel: din totalul de 7120 decese, 5045 erau copii \u0219i celibatari (70,77%), 1043 c\u0103s\u0103tori\u021bi (14,40%), 780 v\u0103duvi (11,41%) \u0219i 252 cu starea civil\u0103 necunoscut\u0103 (3,42%). B\u0103rba\u021bii mureau \u00een num\u0103r mai mare dec\u00e2t femeile, \u00een r\u00e2ndul celor celibatari \u0219i c\u0103s\u0103tori\u021bi, raportul invers\u00e2ndu-se \u00een cazul v\u0103duvilor. Consider\u00e2nd v\u00e2rsta, cel mai mare num\u0103r de decese se \u00eenregistra la copiii \u00eentre 1-5 ani, apoi la cei \u00eentre 0-3 luni \u0219i \u00eentre 6 luni-1 an. Din cei 5962 copii n\u0103scu\u021bi \u00een anul 1879 \u00een Bucure\u0219ti, 1654 (27,7%) au murit \u00eenainte de a \u00eemplini 1 an, iar 3488 (58,4%) au murit p\u00e2n\u0103 s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 5 ani, ajung\u00e2nd la pragul de 10 ani doar 13,9%. Situa\u021bia pare a se \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi u\u0219or c\u0103tre finalul secolului, \u00een 1896 deced\u00e2nd doar 3115 copii, cu v\u00e2rste de p\u00e2n\u0103 la 15 ani. De aceast\u0103 situa\u021bie se f\u0103ceau responsabili mai ales p\u0103rin\u021bii care nu cuno\u0219teau normele elementare de igien\u0103 \u0219i alimenta\u021bie, adaptate v\u00e2rstei copiilor. Ignoran\u021bei i se al\u0103tur\u0103 s\u0103r\u0103cia care obliga familiile s\u0103 locuiasc\u0103 \u00eenghesuite \u00een locuin\u021be mizere, f\u0103r\u0103 aerisire adecvat\u0103 \u0219i lumin\u0103, precum \u0219i precaritatea m\u0103surilor sanitare.<\/p>\n

\"\"
\n\u00cen volumul \u201eS\u0103 nu aud\u0103 lumea. Familia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Vechiul Regat\u201d, Liliana Andreea Vasile consider\u0103 c\u0103 cele mai frecvente boli necru\u021b\u0103toare ale rom\u00e2nilor din Vechiul Regat erau: tuberculoza, pneumoniile \u0219i bron\u0219itele, debilitatea congenital\u0103 \u0219i cea senil\u0103, gastro-enteritele, bolile inimii, nefritele, congestiile \u0219i hemoragiile craniene, cancerele \u0219i, nu \u00een ultimul caz, bolile contagioase, \u00eenc\u0103 destul de frecvente: difteria, scarlatina, febra-tifoid\u0103 sau holera.
\n\u00cen Bucure\u0219ti, apari\u021bia multor boli era determinat\u0103 de starea igienic\u0103 a caselor care dovedea adesea o \u201eculpabil\u0103 nesim\u021bire din partea proprietarilor\u201d, de inexisten\u021ba sau proasta administrare a salubrit\u0103\u021bii publice, frecventa contaminare a apelor, solului \u0219i aerului. Privatele nezidite din fiecare curte ajungeau s\u0103 infecteze frecvent pu\u021bul aflat doar la c\u00e2tiva metri distan\u021b\u0103. Chiar \u0219i dup\u0103 introducerea canaliz\u0103rii \u0219i apei curente, situa\u021bia nu se \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te semnificativ c\u0103ci: \u201eToate murd\u0103riile se vars\u0103 \u00een D\u00e2mbovi\u021ba, din care beau ap\u0103 locuitorii din parte de jos […]. Cu apa infectat\u0103 a acestui r\u00e2u se ud\u0103 zarzavaturile. Se recomand\u0103 precupe\u021bilor s\u0103 spele legumele, dar ei, \u0219i dac\u0103 le spal\u0103, se servesc tot de apa din D\u00e2mbovi\u021ba, a\u0219a \u00eenc\u00e2t totul se \u00eenv\u00e2rte \u00eentr-un cerc vi\u021bios \u0219i periculos.\u201d
\nFebra tifoid\u0103, holera, tifosul exantematic \u0219i dizenteria se situau \u00een topul bolilor cauzate de lipsa igienei urbane, contaminarea solului \u0219i apei cu dejec\u021bii organice, mai ales \u00een periferiile aglomerate. \u00cen intervalul 1868-1880, febra tifoid\u0103 a fost responsabil\u0103 pentru o medie de 330 de decese anual, except\u00e2nd anul 1878 c\u00e2nd se \u00eenregistreaz\u0103 un maxim de 810 cazuri. \u0218i holera s-a aflat pe o traiectorie ascendent\u0103, \u00een 1873 afect\u00e2nd 1240 de bucure\u0219teni, dintre care 746 au murit \u0219i 494 s-au \u00eens\u0103n\u0103to\u0219it. Pentru a fr\u00e2na evolu\u021bia epidemiilor, la \u00eenceputul secolului XX, Consiliul de igien\u0103 al capitalei \u00ee\u0219i mobilizeaz\u0103 personalul \u00een vederea inspect\u0103rii localurilor publice (birturi, c\u00e2rciumi, hanuri, b\u0103i publice, ateliere, etc.) pie\u021belor publice \u0219i chiar a 250 de locuin\u021be private, dispun\u00e2nd evacuarea \u0219i, \u00een cazuri extreme, demolarea cl\u0103dirilor.
\nDeoarece nu beneficiau de re\u021bea de canalizare complet\u0103, str\u0103zi pavate, toalete publice iar de\u0219eurile menajere continuau s\u0103 se acumuleze \u00een cur\u021bile oamenilor \u0219i pe str\u0103zi, anumite zone ale ora\u0219ului (Vitan, Groz\u0103ve\u0219ti, Grant, M\u0103gurele, C\u0103r\u0103midari, Afuma\u021bi), r\u0103m\u00e2n adev\u0103rate focare de infec\u021bie.<\/p>\n

Febrele eruptive contagioase sau \u201elipicioase\u201d precum variola, scarlatina sau rubeola care se manifestau \u00een fiecare an, mai ales \u00een anotimpurile calde, nu mai constituiau o problem\u0103 at\u00e2t de grav\u0103 comparativ cu \u00eenceputul secolului al XIX-lea. \u00cen statistici, fluctua\u021bia deceselor anuale era cauzat\u0103 mai ales de insuficien\u021ba vaccinurilor. Pentru prevenirea \u0219i combaterea lor, doctorul Davila propunea: \u201e1. Aflarea bolnavilor. 2. Isolarea lor. 3. Desinfec\u021biunile. 4. Inocularea cu seruri preventive \u0219i therapeutice. 5. Tratamentul antiseptic.\u201d<\/p>\n

Spre deosebire de unele \u021b\u0103ri occidentale \u00een care mortalitatea generat\u0103 de tuberculoz\u0103 \u00eencepuse s\u0103 scad\u0103 \u00eenc\u0103 de la jum\u0103tatea secolului, \u00een spa\u021biul autohton \u201eoftica\u201d era \u00eenc\u0103 \u201ecea mai agresiv\u0103 dintre toate maladiile care \u00eei afecta pe rom\u00e2ni\u201d. \u00cen intervalul 1867-1900, cifrele mortalit\u0103\u021bii anuale \u00een Bucure\u0219ti variau \u00eentre 625 \u0219i 915, raportate la o popula\u021bie care crescuse de la 155.000 (1867) la \u00a0250.000 (1900) de locuitori. \u00cen 1876, Dr. Felix numea tuberculoza \u201eun inamic\u201d, instalat permanent \u00een mijlocul popula\u021biei, \u201ecare corupe s\u0103n\u0103tatea genera\u021biilor viitoare \u0219i care d\u0103 Bucure\u0219tiului caracterul unuia dintre cele mai nes\u0103n\u0103toase ora\u0219e europene.\u201d
\n\u00cen \u201eRaportul general asupra igienei publice \u0219i asupra starei sanitare a capitalei\u201d (1898), doctorul Nicolae Georgescu ofer\u0103 o serie de sfaturi contra tuberculozei: \u201eBolnavul trebuie isolat, adic\u0103 s\u0103 locuiasc\u0103 singur \u00eentr-o camer\u0103: dac\u0103 nu se poate face isolarea aceasta, atunci cel pu\u021bin s\u0103 doarm\u0103 singur \u00eentr-un pat, av\u00e2nd ruf\u0103ria \u0219i a\u0219ternutul deosebit numai pentru persoana sa\u201d. Trebuia s\u0103 scuipe \u201e\u00eentr-o scuip\u0103toare cu lichid antiseptic pe fund \u0219i niciodat\u0103 \u00een scuip\u0103tori cu nisip, care nu \u00eempiedic\u0103 molipsirea, iar c\u00e2nd iese din cas\u0103, va scuipa \u00eentr-o scuip\u0103toare mic\u0103 de buzunar, \u0219i niciodat\u0103 pe jos, mai ales pe trotuare.\u201d<\/p>\n

Dintre bolile venerice, cel mai cunoscut era sifilisul, la nivelul \u00eentregii \u021b\u0103ri \u00eenregistr\u00e2ndu-se (\u00een 1895) 9880 de cazuri, cu 94 de decese. Statistica nu reflect\u0103 situa\u021bia real\u0103 deoarece foarte mul\u021bi bolnavi preferau s\u0103 ascund\u0103 boala \u0219i nu se adresau medicului pentru a primi tratament, de\u0219i legea sanitar\u0103 le asigura consulta\u021bia gratuit\u0103. Din punct de vedere medico-social, ceea ce agrava situa\u021bia era faptul c\u0103, \u00een ciuda prescrierii tratamentului, cei atin\u0219i de maladie \u00eel abandonau sau nu-l urmau regulat. Ajun\u0219i \u00een stadii avansate ale bolii, adesea li se refuza internarea. Statul a intervenit, adopt\u00e2nd m\u0103suri de preven\u021bie a r\u0103sp\u00e2ndirii bolii, precum reformarea sistemului caselor de toleran\u021b\u0103 sau controlul strict al prostitu\u021biei clandestine.<\/p>\n

Text: Alexandra Rusu<\/p>\n

\u00cen imagine: Bucure\u0219ti- Spital pentru r\u0103ni\u021bi (detaliu), lucrare aflat\u0103 \u00een patrimoniul Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti, sursa:
\nhttps:\/\/mmb.atcsol.ro\/index.php?start=15&id=17&cod=7083500&ordonare=0&filtru=r%C4%83nit<\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n

1. V. Bianu, Igiena ora\u0219ului Bucure\u0219ti, Bucure\u0219ti, Tipografia Academiei Rom\u00e2ne, 1881.
\n2. Ghe. Br\u0103tescu, Istoria s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice \u00een Rom\u00e2nia, Bucure\u0219ti, Institutul de Igien\u0103 \u0219i S\u0103n\u0103tate Public\u0103, 1981.
\n3. Iacob Felix, Tratat de hygien\u0103 public\u0103, Partea I, Bucure\u0219ti, Tipografia Ion Weiss, 1870.
\nN. Manolescu, Ap\u0103r\u0103torul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bei, Bucure\u0219ti, Editura Instit. De Arte Grafice Carol G\u00f6bl, 1904.
\n4. Ioana P\u00e2rvulescu, \u00cen intimitatea secolului 19, Bucure\u0219ti, Humanitas, 2017.
\n5. Liliana Andreea Vasile, S\u0103 nu aud\u0103 lumea. Familia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Vechiul Regat, Bucure\u0219ti, Editura Tritonic, 2010.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Autor: Alexandra Rusu Cu toate c\u0103 medicina \u00eenregistra progrese semnificative, iar nivelul de \u00eencredere \u00een doctori urma o direc\u021bie ascendent\u0103, Bucure\u0219tiul din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea se afla constant sub amenin\u021barea diferitelor maladii, frica de boal\u0103 marc\u00e2nd via\u021ba de zi cu zi a oamenilor. La venirea \u00een \u021bar\u0103, doctorul Carol Davila, cel […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-1894","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie-ro"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t