{"id":1862,"date":"2024-01-23T07:43:12","date_gmt":"2024-01-23T05:43:12","guid":{"rendered":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/?p=1862"},"modified":"2024-01-23T07:46:34","modified_gmt":"2024-01-23T05:46:34","slug":"locuinta-sanatoasa-in-perioada-la-belle-epoque","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/2024\/01\/23\/locuinta-sanatoasa-in-perioada-la-belle-epoque\/","title":{"rendered":"\u201eLocuin\u021ba s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d \u00een perioada La Belle \u00c9poque"},"content":{"rendered":"

Autor<\/strong>: Alexandra Rusu<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, reformatorii sociali ai Europei Occidentale, printre care medici, arhitec\u021bi \u0219i filosofi, atr\u0103geau aten\u021bia asupra importan\u021bei cre\u0219terii calit\u0103\u021bii condi\u021biilor de locuire \u00een zonele urbane. Ace\u0219tia sus\u021bineau c\u0103 fiecare etap\u0103 a construc\u021biei unei locuin\u021be, de la proiectare \u0219i p\u00e2n\u0103 la amenajarea interiorului, trebuia s\u0103 garanteze s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103, psihic\u0103 \u0219i moral\u0103 a citadinilor, scopul ultim fiind perfec\u021bionarea naturii umane, implicit a societ\u0103\u021bii. Excesul decorativ practicat \u00een epoc\u0103, fie c\u0103 discut\u0103m despre plastica luxuriant\u0103 a fa\u021badelor cl\u0103dirilor sau despre eclectismul interioarelor unor re\u0219edin\u021be particulare, \u00eencepe s\u0103 fie asociat risipei, \u00een condi\u021biile \u00een care singura risip\u0103 admis\u0103 \u00een casa unei familii respectabile era cea de spa\u021biu.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen articole de pres\u0103 dar \u0219i prin intermediul conferin\u021belor sus\u021binute de medici consacra\u021bi, publicul era avertizat cu privire la substan\u021bele periculoase care se puteau ascunde \u00een produse pentru decorarea casei, unele dintre ele extrem de apreciate \u0219i foarte costisitoare. Un exemplu elocvent, care a provocat dispute printre oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 timp de aproape un secol, este acela al pigmen\u021bilor arseno-cuprici, precum verdele Scheele \u0219i o varietate a sa, verdele de Paris (acetat triarsenit de cupru II), care erau utiliza\u021bi mai ales \u00een produc\u021bia de tapet, dar \u0219i \u00een coloran\u021bi pentru textile, lum\u00e2n\u0103ri, unele dulciuri sau juc\u0103rii. \u00cen cazul tapetului, umiditatea, abraziunea sau c\u0103ldura determinau eliberarea de vapori toxici \u00een locuin\u021b\u0103, cauz\u00e2nd boli misterioase \u0219i decese, cu prec\u0103dere \u00een r\u00e2ndul copiilor. Simptomele intoxica\u021biei includeau dureri de cap, oboseal\u0103, dureri abdominale, v\u0103rs\u0103turi sau neuropatie periferic\u0103, iar efectele severe se asem\u0103nau cu cele produse de boli precum holera sau tuberculoza. Chiar \u0219i adezivul utilizat pentru aplicarea tapetului constituia un pericol pentru s\u0103n\u0103tate, r\u0103sp\u00e2ndind \u201e\u00een aer germeni susceptibili de a genera inflama\u021bia stomacului \u0219i a intestinului\u201d, mai ales atunci c\u00e2nd noul tapet era aplicat peste straturi mai vechi. M\u0103rturiile medicilor au condus la reglementarea strict\u0103 a utiliz\u0103rii arsenului \u00een industrie (industria textil\u0103, de medicamente, cosmetice sau alimente). \u00cen 1890, ultima firm\u0103 produc\u0103toare de tapet cu cerneluri pe baz\u0103 de arsen din Europa \u0219i-a \u00eencetat produc\u021bia.
\nPresa rom\u00e2neasc\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX amintea \u00eenc\u0103 de \u201eotr\u0103virile accidentale cauzate de coloran\u021bii arsenicali verzi, \u00eentrebuin\u021bati mai des odinioar\u0103, mai rar azi, pentru a vopsi stofe \u0219i tapete\u201d \u0219i dezb\u0103tea toxicitatea coloran\u021bilor de anilin\u0103, \u201emai cu seam\u0103 fuschina \u0219i coralina.\u201d \u201eFuschina nu este toxic\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u0219i, dar se ob\u021bine rosanilina a c\u0103ror s\u0103ruri sunt aceste materii colorante, trat\u00e2nd anilina cu corpuri oxidante dintre care dou\u0103 sunt tot at\u00e2t de periculoase pe c\u00e2t de des \u00eentrebuin\u021bate: nitratul de mercur \u0219i acidul arsenic; din aceast\u0103 cauz\u0103 rareori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca fuschina s\u0103 nu con\u021bie o cantitate mai mare sau mai mic\u0103 de substan\u021b\u0103 toxic\u0103. Hainele vopsite cu aceast\u0103 substan\u021b\u0103 \u0219i aplicate imediat pe corp, pot determina erup\u021biuni vesiculoase locale precum \u0219i simptome generale.\u201d<\/p>\n

Mai presus de pericolul otr\u0103virii se situa frica de \u201eaer stricat\u201d, team\u0103 amplificat\u0103 de epidemiile care f\u0103ceau ravagii \u00een acea epoc\u0103. Campaniile \u00eempotriva miasmelor au transformat igiena casei dintr-un indicator al statutului \u00eentr-o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eendeplinirea cerin\u021belor igienice nu mai putea fi sacrificat\u0103 unor ra\u021biuni estetice.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din etapa de proiectare a cl\u0103dirii, proprietarii erau sf\u0103tui\u021bi s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere protejarea casei de umezeal\u0103, prin amplasare strategic\u0103 \u0219i \u00eenzestrarea ei cu ferestre mari, orientate c\u0103tre est \u0219i\/sau vest. \u201ePrimenirea aerului\u201d se f\u0103cea prin aerisirea locuin\u021bei c\u00e2t mai des posibil \u0219i \u00eempiedicarea instal\u0103rii umezelii. De altfel, \u00een primul an de la \u00eencheierea construc\u021biei familia era \u00eendemnat\u0103 s\u0103 locuiasc\u0103 la etaj. \u00cen camerele \u00een care locatarii \u00ee\u0219i petreceau cel mai mult timp (dormitor, cabinet de lucru, salon) se recomanda expunerea c\u0103tre vest sau sud-vest, spa\u021biile beneficiind astfel de c\u0103ldur\u0103 \u0219i lumin\u0103 \u00een cea mai mare parte a zilei, fiind aerisite diminea\u021ba. \u00cen schimb, orientarea c\u0103tre est sau nord-est era considerat\u0103 mai potrivit\u0103 pentru salonul de primire, sufragerie sau buc\u0103t\u0103rie, zone \u00een care membrii familiei nu z\u0103boveau prea mult. \u00cen ceea ce prive\u0219te \u00eenc\u0103lzirea spa\u021biului, temperatura optim\u0103, \u201ecea mai priitoare s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii\u201d, se socotea a fi de 16 grade.<\/p>\n

\u201eCodul uzan\u021belor bunei societ\u0103\u021bi sau arta de a se purta pl\u0103cut \u00een societate\u201d (Nicu Filipescu-Dub\u0103u) din 1889 dedica un capitol ordinii des\u0103v\u00e2r\u0219ite care trebuia s\u0103 caracterizeze casa unui bun cet\u0103\u021bean. Regulile de conduit\u0103 \u00een administra\u021bia casnic\u0103 stipulau printre altele faptul c\u0103 \u201emobilele nu se vor g\u0103si r\u0103u \u00eentre\u021binute \u0219i ne\u00eengrijite c\u0103ci f\u0103r\u0103 asemenea \u00eengrijire, luxul \u0219i bunul asortiment nu produce dec\u00e2t dezgust \u0219i critic\u0103\u201d. Alte lucr\u0103ri, adev\u0103rate enciclopedii de \u201epove\u021be de igien\u0103\u201d enumerau re\u021bete pentru eliminarea insectelor \u0219i roz\u0103toarelor, \u00eendep\u0103rtarea mucegaiului, dezinfectarea podelelor, protejarea mobilelor de cari, preg\u0103tirea s\u0103punului sau a diverselor solu\u021bii pentru cur\u0103\u021bare obiectelor, vopsirea, sp\u0103larea \u0219i \u00eentre\u021binerea hainelor \u0219i altor textile de cas\u0103, \u0219.a.
\nTot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 apar primele regulamente igienice pentru cl\u0103diri, rezultate ale coordon\u0103rii eforturilor medicilor cu cele ale administra\u021biei locale, juc\u00e2nd un rol semnificativ \u00een \u00eempiedicarea \u00eentinderii tuberculozei. \u00cen plus, \u00eencep\u00e2nd din 1908, prim\u0103ria Bucure\u0219tiului obliga locuitorii urbei care doreau s\u0103-\u0219i ridice o locuin\u021b\u0103 s\u0103 prezinte planuri semnate de arhitec\u021bi care deveneau astfel responsabili pentru calitatea construc\u021biei.<\/p>\n

Text: Alexandra Rusu<\/p>\n

Foto: Salon din re\u0219edin\u021ba lui Emanoil Porumbaru din str. Pia\u021ba Amzei nr.4, ante 1914. Fotografia face parte din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti, Colec\u021bia Fotografii.<\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n

Albina Carpa\u021bilor, Nr.37, Anul 11, 1878.
\n<\/strong>Anuarul Bucure\u0219tilor 1885, 1906.
\nPaul Bonami, Dictionnaire de m\u00e9decine domestique a l\u2019usage des familles, Librairie J.-B. Bailli\u00e8re et fils, Paris, 1888.
\nJessica Charlotte Haslam, Deadly d\u00e9cor: a short history of arsenic poisoning in the nineteenth century, Res Medica Journal of the Royal Medical Society, Volume 21, Issue 1.
\nNatura, 1912-1913, Anul VIII.
\nMariana Ne\u021b, Au fost odat\u0103 dou\u0103 ora\u0219e. New York \u0219i Bucure\u0219ti la 1900, Corint Books, Bucure\u0219ti, 2021.
\nGrigorie Sima, Isvor de bun\u0103stare sau mai multe sute de \u00eendrept\u0103ri \u0219i pove\u021be scurte \u0219i practice din Economia de cas\u0103, gr\u0103din\u0103rit, higien\u0103, economia de c\u00e2mp \u0219i vite, viierit, conservarea vinului \u0219i vinuri de poame, pom\u0103rit, albin\u0103rit \u0219i alte multe terene de deprindere, W. Krafft, Sibiu, 1889.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Autor: Alexandra Rusu \u00cenc\u0103 din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, reformatorii sociali ai Europei Occidentale, printre care medici, arhitec\u021bi \u0219i filosofi, atr\u0103geau aten\u021bia asupra importan\u021bei cre\u0219terii calit\u0103\u021bii condi\u021biilor de locuire \u00een zonele urbane. Ace\u0219tia sus\u021bineau c\u0103 fiecare etap\u0103 a construc\u021biei unei locuin\u021be, de la proiectare \u0219i p\u00e2n\u0103 la amenajarea interiorului, trebuia s\u0103 garanteze […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-1862","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie-ro"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t