{"id":1833,"date":"2024-01-14T14:07:48","date_gmt":"2024-01-14T12:07:48","guid":{"rendered":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/?p=1833"},"modified":"2024-01-14T14:07:48","modified_gmt":"2024-01-14T12:07:48","slug":"aplicarea-metodei-bertillon-in-cadrul-prefecturii-politiei-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/2024\/01\/14\/aplicarea-metodei-bertillon-in-cadrul-prefecturii-politiei-bucuresti\/","title":{"rendered":"Aplicarea metodei Bertillon \u00een cadrul Prefecturii Poli\u021biei Bucure\u0219ti"},"content":{"rendered":"

Autor: <\/strong>M\u0103d\u0103lina Manolache \u2013 muzeograf, Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti<\/p>\n

Alphonse Bertillon (1853-1914) a r\u0103mas \u00een istoria criminologiei drept pionier al poli\u021biei \u0219tiin\u021bifice \u0219i inventator al antropometriei judiciare. Celebra metod\u0103 Bertillon a fost un etalon pentru fra\u021bii Minovici, care au introdus-o \u0219i la Bucure\u0219ti, prin traducerea, \u00een 1892, a lucr\u0103rii Identificarea antropometric\u0103 (originalul fiind publicat \u00een 1885). Traducerea \u00eencepe cu o adresare reveren\u021bioas\u0103, scris\u0103 \u00een limba francez\u0103 de c\u0103tre Mina, dedicat\u0103 lui Bertillon. Ne rezum\u0103m la a cita urm\u0103toarele cuvinte: \u201e…traducerea \u00abIdentific\u0103rii antropometrice\u00bb va fi de mare folos pentru \u021bara mea. Va face posibil\u0103 implementarea rigoarei (sic.) \u0219tiin\u021bifice \u00een recunoa\u0219terea infractorilor sau a delincven\u021bilor … Antropologia criminal\u0103 va ob\u021bine probabil noi date din ea \u0219i, sporind astfel documentele sale deja numeroase, ne va spune \u00eentr-o zi dac\u0103 exist\u0103 \u00eentr-adev\u0103r un tip uman condamnat de o fatalitate inevitabil la crime \u0219i fapte rele\u201d.<\/p>\n

Repere biografice \u0219i opera profesional\u0103: Alphonse Bertillon<\/p>\n

Bertillon provenea dintr-o familie de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 renumi\u021bi. Bunicul, Achille Guillard, era pasionat de statistica uman\u0103, fiind inventatorul cuv\u00e2ntului \u201edemografie\u201d, iar tat\u0103l, medicul Louis Adolphe Bertillon, a fost creatorul catedrei de Demografie din cadrul \u0218colii de antropologie a lui Paul Broca. Fratele s\u0103u, Jacques Bertillon, medic, a fost autorul unor lucr\u0103ri de statistic\u0103 \u0219i responsabil al Serviciului de statistic\u0103 din Paris. Bertillon a fost copilul nedisciplinat al familiei: nu a excelat la studii \u0219i a fost exmatriculat de la dou\u0103 licee, av\u00e2nd un comportament excentric. S-a \u00eenrolat \u00een Regimentul 139 al infateriei Clermont-Ferrand, apoi s-a \u00eenscris la \u0218coala de Medicin\u0103, (pe care nu a terminat-o), unde a studiat scheletul uman, asupra c\u0103ruia a aplicat m\u0103sur\u0103tori pentru a stabili statistici. Totodat\u0103, Bertillon era interesat de teoriile criminali\u0219tilor italieni care studiau osteometria. \u00cen opera sa, el a fost influen\u021bat de studiile \u00een medicin\u0103 \u0219i antropologie ale familiei. Cu ajutorul tat\u0103lui s\u0103u, a fost angajat \u00een cadrul Serviciul Prefecturii Poli\u021biei \u00een 1879, unde s-a ocupat de identificarea indivizilor.<\/p>\n

Identificarea recidivi\u0219tilor<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

La 31 august 1832 a fost abolit\u0103 \u00een Fran\u021ba marcarea r\u0103uf\u0103c\u0103torilor cu fier \u00eencins (\u201ela marque au fer rouge\u201d), fapt care a \u00eempins oamenii legii s\u0103 g\u0103seasc\u0103 noi metode pentru identificarea recidivi\u0219tilor. Noile legi \u00eempotriva recidivelor constau \u00een categorisirea delincven\u021bilor \u00een dou\u0103 grupe, cei primari \u0219i \u201ecurativi\u201d, respectiv, recidivi\u0219tii. Pentru cei dint\u00e2i, se aplica o metod\u0103 \u201ecurativ\u0103\u201d, ce consta \u00een trezirea dorin\u021bei de reintegrare \u00een societate, pe c\u00e2nd, pentru recidivi\u0219ti, penalit\u0103\u021bile erau mai dure, ace\u0219tia fiind elimina\u021bi din mediul social.<\/p>\n

Cum descopereau autorit\u0103\u021bile identitatea unui recidivist? Se apela la un \u201emouton\u201d, (un fel de \u201eturn\u0103tor\u201d), adic\u0103 un coleg de celul\u0103 c\u0103ruia inculpatul s\u0103 i se confeseze. Gardienii din penitenciare erau stimula\u021bi cu o \u201eprim\u0103 de recunoa\u0219tere\u201d \u00een valoare de 5 franci. Mai existau la Prefectura Poli\u021biei Paris fi\u0219e cu descrieri fizice mai degrab\u0103 vagi cu privire la cei aresta\u021bi. \u00cen 1819, lua na\u0219tere ideea unei galerii de portrete cu perturbatorii societ\u0103\u021bii, portete realizate cu ajutorul unui aparat cu sistem de proiec\u021bie pentru realizarea unui profil uman \u00een trei minute, idee care nu a fost \u00eens\u0103 adoptat\u0103.<\/p>\n

La 1870, Prefectura Poli\u021biei Parisului se ocupa de fotografierea infractorilor, \u00eens\u0103, \u00een lipsa unui sistem metodologic de ordonare a acestora, s-a ajuns la aculumarea \u00een dezordine a peste 60.000 fotografii. Aici a intervenit Bertillon. Din 1882, el a m\u0103surat indivizii aresta\u021bi, antropometria fiind baza sistemului de identificare. Convingerile sale porneau de la descoperirea c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta de 20 de ani, individul are scheletul complet format, iar dimensiunile osoase ale oamenilor sunt complet diferite. Fotografiile infractorilor erau astfel asociate unor m\u0103sur\u0103tori: talia, lungimea si l\u0103rgimea capului, lungimea piciorului, a degetului din mijloc, etc. M\u0103sur\u0103torile erau realizate cu ajutorul unui \u201ecompas de grosime\u201d \u0219i a unui \u201ecompass cu glisier\u0103\u201d (am folosit traducerea lui Mina Minovici a termenilor). Urma \u00eemp\u0103r\u021birea pe sexe, pe staturi (mic\u0103, mijlocie, \u00eenalt\u0103), pe culoarea ochilor, \u0219i consemnarea eventualelor \u00eensemne (cicatrici, tatuaje).<\/p>\n

Mul\u021bi au desconsiderat metoda antropometric\u0103, care a avut \u00eens\u0103 succes: din 1883-1884, din 19.771 de indivizi m\u0103sura\u021bi, 290 au fost identifica\u021bi. Prin m\u0103surarea staturii celui arestat, poli\u0219tii \u0219tiau \u00een care set de fotografii s\u0103 caute. Dac\u0103 recidivistul spunea numele adev\u0103rat, era mai simplu, c\u0103ci fotografiile erau clasificate alfabetic, nu doar antropometric. M\u0103sura era aplicat\u0103 chiar dac\u0103 nu beneficia de recunoa\u0219tere oficial\u0103. Mul\u021bi s-au \u00eempotrivit m\u0103sur\u0103rii omului nud, percep\u00e2nd ac\u021biunea ca un atentat la intimidate. Nici la noi \u00een \u021bar\u0103 serviciul de antropometrie nu a fost \u00eent\u00e2mpinat \u00een unanimitate cu mare entuziasm. Din 1885, servicii de antropometrie au ap\u0103rut \u00een Lyon \u0219i Marsilia. Din 1887, fiecare penitenciar din Fran\u021ba aplica metoda Bertillon de\u021binu\u021bilor, transmi\u021b\u00e2nd prefecturii poli\u021biei fi\u0219ele lor.<\/p>\n

Fotografia \u0219i antrenarea v\u0103zului<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Alte metode la care a apelat Bertillon pentru identificarea r\u0103uf\u0103c\u0103torilor erau \u201eportretul vorbit\u201d (\u201eportrait parl\u00e9\u201d) c\u00e2t \u0219i fotografierea judiciar\u0103 (a arestatutului sau a locului crimei). \u201ePortretul vorbit\u201d sau raportul descriptiv reprezenta descrierea morfologic\u0103 a chipului, cu men\u021bionarea caracterelor distinctive, \u00een care erau atent analizate tr\u0103s\u0103turile fe\u021belor celor aresta\u021bi. Bertillon a urm\u0103rit dezvoltarea unui vocabular morfologic c\u00e2t mai precis pentru acest tip de potretele. Fotografia judiciar\u0103 lua forma unei fotografii a \u00eensemnelor celui arestat, fiind un document obiectiv, \u0219i nu un portret \u00een sensul artistic, realizat \u00een condi\u021bii riguroase (din fa\u021b\u0103 \u0219i profil). Un alt tip de fotografie, cea geometric\u0103 sau metric\u0103, reprezenta locul a\u0219a cum a fost g\u0103sit la primele constat\u0103ri ale unui crime sau ale unui furt, servind la analizarea indiciilor \u0219i la reconstituirea \u00een imagina\u021bie a evenimentelor. Analizarea acestor probe era important\u0103 pentru Bertillon, care aten\u021biona asupra faptului c\u0103 mul\u021bi nu \u0219tiu s\u0103 priveasc\u0103, sau privesc f\u0103r\u0103 s\u0103 vad\u0103. Cei care i-au analizat opera au v\u0103zut \u00een aceasta un act de \u201einstrumentalizare a vederii ca \u0219tiin\u021b\u0103\u201d prin antrenarea ochiului \u00een a repera detalii menite s\u0103 dezlege misterele cazurilor investigate.<\/p>\n

\u00cen imagini: 1. Pagina de gard\u0103 a lucr\u0103rii Identificarea antropometrica tradus\u0103 de Mina Minovici<\/p>\n

    \n
  1. Fi\u0219\u0103 antropometric\u0103 realizat\u0103 de Mina Minovici (\u00een imagine apare el \u00eensu\u0219i) dup\u0103 modelul Bertillon \u2013 sursa RJLM.<\/li>\n<\/ol>\n

    Surse:<\/p>\n

    Buda, O., Ceap\u0103, I.N., Kozma, A., \u201eBertillonage and criminal anthropology in Bucharest, 1893\u201d, RJLM, Vol 26, 2018, pp. 209-211.<\/p>\n

    Castro, Teresa, \u201eUne cartographie du crime: les images d\u2019Alphonse Bertillon\u201d, Crimino Corpus<\/em>, 2011, https:\/\/journals.openedition.org\/criminocorpus\/354?lang=en<\/a>.<\/p>\n

    Kaluszynski, Martine, \u201eAlphonse Bertillon et l\u2019anthropom\u00e9trie judiciaire. L\u2019identification au c\u0153ur de l\u2019ordre r\u00e9publicain\u201d, Crimino Corpus, 2014, https:\/\/journals.openedition.org\/criminocorpus\/2716<\/a>.<\/p>\n

    Minovici, Mina, Identificarea anthropometrica. Methoda Bertillon. Traductiunea instructiunelor signaletice cu ua introducere de Doctorul Mina Minovici<\/em>, Ollier-Henry, Libraire-Editeur, Paris, 1892.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Autor: M\u0103d\u0103lina Manolache \u2013 muzeograf, Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti Alphonse Bertillon (1853-1914) a r\u0103mas \u00een istoria criminologiei drept pionier al poli\u021biei \u0219tiin\u021bifice \u0219i inventator al antropometriei judiciare. Celebra metod\u0103 Bertillon a fost un etalon pentru fra\u021bii Minovici, care au introdus-o \u0219i la Bucure\u0219ti, prin traducerea, \u00een 1892, a lucr\u0103rii Identificarea antropometric\u0103 (originalul fiind […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-1833","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie-ro"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t