{"id":1807,"date":"2024-01-14T12:47:20","date_gmt":"2024-01-14T10:47:20","guid":{"rendered":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/?p=1807"},"modified":"2024-01-14T12:47:20","modified_gmt":"2024-01-14T10:47:20","slug":"prof-dr-gheorghe-marinescu-parintele-neurologiei-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/2024\/01\/14\/prof-dr-gheorghe-marinescu-parintele-neurologiei-romanesti\/","title":{"rendered":"Prof. dr. Gheorghe Marinescu \u2013 p\u0103rintele neurologiei rom\u00e2ne\u0219ti"},"content":{"rendered":"

Autor: <\/strong>Ionu\u021b Alexandru Banu, muzeograf Muzeul de Art\u0103 Popular\u0103 Dr. Nicolae Minovici \/ <\/em>Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti<\/p>\n

Profesorul dr. Gheorghe Marinescu a prezidat cea de-a treia sec\u021biunea din cadrul Congresului de Antropologie organizat la Bucure\u0219ti, \u00een septembrie 1937. Acesta s-a n\u0103scut la data de 28 februarie 1863, la Bucure\u0219ti. Condi\u021biile familiei erau modeste, r\u0103mas orfan de tat\u0103, mama \u00eel \u00eendeamn\u0103 c\u0103tre o carier\u0103 teologic\u0103, motiv pentru care s-a \u00eenscris la Seminarul Teologic. Urmeaz\u0103 apoi \u0218coala Politehnic\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp cursurile Facult\u0103\u021bii de Medicin\u0103 av\u00e2ndu-l profesor pe Victor Babe\u0219.<\/p>\n

Profesorul Marinescu a adus o real\u0103 contribu\u021bie la dezvoltarea neurologiei moderne. Principalele sale studii sunt: \u201eStudii asupra evolu\u0163iei \u015fi involu\u0163iei celulei nervoase\u201d, studiu realizat \u00een anul 1900, \u201eCelula nervoas\u0103\u201d, \u00een 1909, \u201eEncefalita letargic\u0103\u201d – 1920, \u201eReflexele condi\u0163ionate\u201d \u00een coautorat cu Arthur Kreindler \u2013 1936.<\/p>\n

Pentru activit\u0103\u021bile sale a fost ales \u00een anul 1906 membru al Academiei Rom\u00e2ne, trei ani mai t\u00eerziu, \u00een anul 1909 apare la Paris monografia \u201eLa Cellule Nerveuse\u201d. \u00cen 1912 devine membru corespondent al Academiei de Medicin\u0103 din Paris. Activitatea sa de cercetare s-a desf\u0103\u0219urat l\u00e2ng\u0103 personalit\u0103\u021bi precum: Jean-Martin Charcot, Fulgence Raymond sau Carl Weigert.<\/p>\n

\u00cen cadrul sec\u021biunii prezidate de domnia sa la congresul de la Bucure\u0219ti, au sus\u021binut lucr\u0103ri: domnii P\u00e9hu, Noel \u015fi Brochier cu o lucrare despre eritrobiatozele familiale \u015fi rasiale. Penrose: \u201eV\u00e2rsta mamei \u015fi bolile congenitale\u201d, iar al\u0103turi de dr. Stroescu au sus\u021binut lucrarea cu titlul \u201eInfluen\u0163a factorilor ereditari asupra ata\u015f\u0103rii cromozomilor\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Mai amintim lucrarea dr. Roengen \u201eCorela\u0163ia dintre v\u00e2rsta mamei \u015fi sexul n\u0103scutului\u201d, tot profesorul Marinescu al\u0103turi de dr. Ghe. Str\u0103escu au avut o comunicare despre \u201eContribu\u0163iuni la studiul microgeniei, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu forma\u0163ia circumvolu\u0163iunilor \u015fi scizurilor cerebrale\u201d. \u00centr-un alt studiu, domniile lor au dezb\u0103tut intens problema gigantismului \u015fi acromegaliei. Despre aceast\u0103 problema au sus\u021binut c\u0103 \u201eaceasta intereseaz\u0103 at\u00e2t antropologia c\u00e2t \u015fi patologia. \u00cen adev\u0103r ea e \u00een leg\u0103tur\u0103 cu disarmonia cre\u015fterei taliei, \u015fi a extremit\u0103\u0163ilor \u015fi pune \u00een discu\u0163ie rolul constela\u0163iei glandulare care presteaz\u0103 la aceste turbur\u0103ri de cre\u015ftere. Dup\u0103 cum se \u015ftie, acromegalia se caracterizeaz\u0103 prin hipertrofia excesiv\u0103 a tot ce este extremitate (m\u00e2inele \u015fi picioarele sunt crescute transversal), printr-un prognatism mai mult sau mai pu\u0163in mare \u015fi prin o hipertrofie a hipofizei. Aceast\u0103 hipertrofie glandular\u0103 a fost punctul de plecare al cercet\u0103rilor experimentale \u015fi histologice f\u0103cute asupra acestei glande. \u00cen gigantism domin\u0103 mai cu seam\u0103 cre\u015fterea \u00een lungime a acestor extremit\u0103\u0163i, fapt care se explic\u0103 prin \u00eent\u00e2rzierea osific\u0103rei cartilagelor de osificare\u201d. Spre a \u00een\u0163elege deosebirile dintre acromegalie \u015fi gigantism autorii au ar\u0103tat c\u0103 propriet\u0103\u0163ile genelor, care au o ac\u0163iune asupra unui material specific exist\u00e2nd astfel o explica\u0163ie a deosebirilor somatopsihice care diferen\u0163iaz\u0103 acromegalia de gigantism.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

La finalul sesiunii de comunic\u0103ri prof. dr. Gheorghe Marinescu a mul\u021bumit participan\u021bilor pentru aportul adus domeniului geneticii \u0219i eugeniei, afirm\u00e2nd: \u201eCongresul de ast\u0103zi, a \u00eenvederat necesitatea solidarit\u0103\u0163ii, pe deoparte a oamenilor de \u015ftiint\u0103, iar pe de alt\u0103 parte a \u015ftiin\u0163elor, c\u0103ci antropologia ea \u00eens\u0103\u015fi nu este dec\u00e2t sinteza chimiei fizice \u015fi biologiei aplicat\u0103 la om. \u0218i dac\u0103 acea cugetare a lui Socrate, \u201ecunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i\u201d nu a devenit o realitate \u015fi natura omului r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 o enigm\u0103, cauza este c\u0103 pe de o parte structura omeneasc\u0103 este un fel de labirint, iar omul nu are puterea de a-\u015fi st\u0103p\u00e2ni ambi\u0163iile \u015fi pornirile. Totu\u015fi, adev\u0103rul p\u0103trunde, \u015ftiin\u0163a merge tot \u00eenainte. De aceea fac un apel c\u0103lduros la to\u0163i oamenii politici \u015fi la guvernan\u0163ii no\u015ftri de a se cobori \u00een mijlocul oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103, c\u0103ci cobor\u00e2ndu-se se ridic\u0103 pe ei \u00een\u015fi\u015fi, iar titlul de a fi amic al \u015ftiin\u0163ei, este un titlu de glorie care \u00eei nobileaz\u0103. \u015etiin\u0163a, este cea mai \u00eenalt\u0103 personificare a patriei, c\u0103ci acea \u021bar\u0103 las\u0103 o d\u00e2r\u0103 luminoas\u0103 \u00een istorie, care a l\u0103sat urma nepieritoare \u00een domeniul adev\u0103rului \u015fi frumosului: iar progresele \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 se m\u0103soar\u0103 dup\u0103 sfor\u0163\u0103rile pe cari le fac cercet\u0103torii spre a g\u0103si adev\u0103rul, lucru care depinde \u00een mare parte de \u00eencurajarea pe care ei o primesc \u015fi la care au dreptul de la oamenii politici \u015fi de la guvernan\u0163i. Ce bine ar fi dac\u0103 diferitele autorit\u0103\u0163i ar trimite c\u00e2te un observator competent spre a relata chestiunile \u00een discutie ale societ\u0103\u0163ii noastre de ereditate \u015fi eugenie, societate care urm\u0103re\u015fte un scop at\u00e2t de nobil, ca perfec\u0163ionarea neamului prin selec\u0163ionarea elementelor riguroase din punct de vedere fizic, intelectual \u015fi moral. S-ar crea astfel o mentalitate superioar\u0103, s-ar ridica starea economic\u0103, \u015fi sanitar\u0103 a \u0163\u0103ranului rom\u00e2n \u015fi s-ar reduce mortalitatea \u00eengrozitoare de la sate\u201d.<\/p>\n

\u00cen fotografie:<\/p>\n

    \n
  1. Dr. Gheorghe Marinescu, Mina Minovici, Constantin Parhon si al\u021bi colegi de breasl\u0103, 1931.<\/li>\n
  2. Dr. Gheorghe Marinescu, https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Gheorghe_Marinescu<\/a><\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Autor: Ionu\u021b Alexandru Banu, muzeograf Muzeul de Art\u0103 Popular\u0103 Dr. Nicolae Minovici \/ Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti Profesorul dr. Gheorghe Marinescu a prezidat cea de-a treia sec\u021biunea din cadrul Congresului de Antropologie organizat la Bucure\u0219ti, \u00een septembrie 1937. Acesta s-a n\u0103scut la data de 28 februarie 1863, la Bucure\u0219ti. Condi\u021biile familiei erau modeste, r\u0103mas orfan de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-1807","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie-ro"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1807","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1807"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1807\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1812,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1807\/revisions\/1812"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1807"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1807"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1807"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}