![\"\"](\"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/unnamed-690x1024.jpg\")
<\/p>\n\u00cen \u00ab\u00a0Revue des deux mondes\u00a0\u00bb (1839) scriitorul \u0219i economistul politic francez Louis Reybaud, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 surprind\u0103 esen\u021ba literaturii de c\u0103l\u0103torie, prezint\u0103 un posibil portret al scriitorului-c\u0103l\u0103tor: \u00ab\u00a0C\u0103l\u0103torul este o fiin\u021b\u0103 aparte, at\u00e2t de dinamic\u0103 \u0219i impresionabil\u0103 care, prin sinceritatea naiv\u0103, se \u00een\u0219eal\u0103 pe el \u00eensu\u0219i! \u00cenainte de a ne \u00eencrede \u00eel el [\u2026] trebuie s\u0103-l studiem, s\u0103-i ghicim temperamentul, abilitatea, na\u021bionalitatea, starea de spirit, s\u0103 \u0219tim de unde vine \u0219i unde merge, \u00een ce m\u0103sur\u0103 culege impresiile direct de la surs\u0103 \u0219i dac\u0103 se asigur\u0103 c\u0103 nicio \u00eenclina\u021bie personal\u0103 nu le altereaz\u0103 caracterul. Un astfel c\u0103l\u0103tor nu-\u0219i \u00een\u0219eal\u0103 publicul dec\u00e2t \u00een\u0219el\u00e2ndu-se pe el \u00een\u0219u\u0219i; un altul mai vanitos \u0219i fanfaron \u00ee\u0219i face un piedestal din ceea ce scrie; g\u0103sim \u00eenclina\u021biile sale exagerate sau dimpotriv\u0103, diminuate; cel dint\u00e2i are sim\u021bul m\u0103surii \u0219i c\u00e2nt\u0103re\u0219te; cel din urm\u0103 are instinct poetic \u0219i orneaz\u0103.\u201d<\/p>\n
<\/p>\n
Scriitorii nu sunt singurii care \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 riscurile c\u0103l\u0103toriilor \u00een Orient la \u00eenceputul secolului al XIX-lea. Incursiunile arti\u0219tilor englezi \u0219i francezi pe urmele antichit\u0103\u021bii greco-romane, \u00een nordul Africii sau la \u201epor\u021bile\u201d Orientului vor completa povestirile cu imaginile Celuilalt sau cu impresii ale \u201eculorii locale\u201d. Orientalismul secolului al XIX-lea ne ofer\u0103 perspective impregnate de sensibilit\u0103\u021bile perioadei, oscil\u00e2nd \u00eentre imaginile-antitez\u0103 Occident-Orient \u0219i estetica senzualit\u0103\u021bii sau a pitorescului. Prin intermediul crochiurilor \u0219i acuarelelor, ace\u0219ti arti\u0219ti au \u0219ansa obiectivit\u0103\u021bii, prezent\u00e2nd Orientul \u00een starea sa genuin\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 considera\u021bii politice.<\/p>\n
Printre arti\u0219tii francezi care, \u00een drumul lor spre Constantinopol sau \u00eenapoi, spre Paris, au traversat \u021bara noastr\u0103, s-a num\u0103rat \u0219i Louis Dupr\u00e9, pictorul oficial al lui J\u00e9r\u00f4me Bonaparte \u0219i elevul lui Jacques-Louis David. C\u0103l\u0103toriile sale din aceast\u0103 perioad\u0103 a rena\u0219terii culturii elenistice au fost sintetizate \u00eentr-un jurnal complex publicat la Paris \u00een 1825: \u201eVoyage a Ath\u00e8nes et a Constantinople ou collection de portraits, de vues et de costumes grecs et ottomans, prints sur lex lieux, d’apres nature, lithographi\u00e9s et colori\u00e9s, accompagn\u00e9 d’un texte orn\u00e9 de vignettes par L. Dupr\u00e9, \u00e9l\u00e8ve de David\u201d. Lucrarea cuprinde 40 de ilustra\u021bii, litografii colorate manual, semnate de autor \u0219i cincizeci \u0219i dou\u0103 de pagini de text cu viniete.<\/p>\n
Aflat \u00een Constantinopol (1819), unde era g\u0103zduit de dragomanul ambasadei franceze, Dupr\u00e9 consemneaz\u0103: \u201eNu voi vorbi despre obiceiurile locuitorilor; al\u021bii, care au mai mult timp \u0219i talent pntru a le observa, le-au f\u0103cut cunoscute mai bine dec\u00e2t a\u0219 putea eu s-o fac\u201d. \u00cen cele trei luni petrecute la Constantinopol artistul este prezentat de Jouannin unor familii influente de diverse etnii \u0219i confesiuni, pentru care realizeaz\u0103 numeroase portrete.<\/p>\n
\u201eNu-i a\u0219a c\u0103 noi suntem mult mai ferici\u021bi dec\u00e2t voi, occidentalii? Voi nu ave\u021bi soarele acesta, clima \u0219i odihna ne\u00eentrerupt\u0103\u201d, \u00eei spune un preot, interpretul s\u0103u \u00een casa familiei Duz-Oglou. Artistul \u00eel aprob\u0103 dar completeaz\u0103: \u201e…\u00eens\u0103 noi suntem la ad\u0103post de cium\u0103 \u0219i de kandjar\u201d.<\/p>\n
Dragomanul Jouannin \u00eei faciliteaz\u0103 \u0219i plecarea din capitala imperiului (spre Viena), \u00eempreun\u0103 cu suita de 1500 de persoane a domnitorului Moldovei, Mihail Su\u021bu, care se \u00eendrepta spre Bucure\u0219ti. \u00cen semn de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru \u0219ansa de a c\u0103l\u0103tori al\u0103turi de o \u201ecurte oriental\u0103\u201d, Dupr\u00e9 rezerv\u0103 c\u00e2teva pagini din \u00eensemn\u0103rile sale descrierii unor momente pitore\u0219ti din drumul p\u00e2n\u0103 la Bucure\u0219ti \u0219i unei scurte biografii a domnitorului. Pe parcursul c\u0103l\u0103toriei realizeaz\u0103 portretul acestuia precum \u0219i portretele unor membri ai familiei, iar momentele de r\u0103gaz sunt pres\u0103rate cu schi\u021be care vor constitui inspira\u021bia pentru vinietele textului.<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/unnamed-1-771x1024.jpg\"){kind=spacer}
<\/p>\n
\u201eCombina\u021bia de costume grece\u0219ti, otomane \u0219i poloneze surprinse la un popas \u00een mijlocul p\u0103durii, \u00een apropierea unui munte, travers\u00e2nd un sat, o cetate, un r\u00e2u, \u00eemi ofereau ca pictor, bucurii de o varietate infinit\u0103\u201d. Suita era completat\u0103 de: \u201earn\u0103u\u021bi, moldavi, t\u0103tari, albanezi \u0219i dervi\u0219i\u201d. \u00cen mijlocul lor pictorul se sim\u021bea \u201eun contrast \u00een plus.\u201d<\/p>\n
Foile 38 \u0219i 39 din albumul publicat \u00een 1825 con\u021bin portretul domnitorului \u0219i a fiicei sale Elena, descrise de academicianul George Oprescu: \u201eDomnul, \u00eentins pe un divan ro\u0219u, este \u00eembr\u0103cat cu un caftan galben \u0219i o vest\u0103 verde, peste care poart\u0103 o mantie azurie, \u00eembl\u0103nit\u0103 cu samur, pe cap cu i\u0219lic negru de blan\u0103 cu fundul verde fistichiu.<\/p>\n
Princesa Elena este reprezentat\u0103 \u00een picioare, \u00eentr-o atitudine gra\u021bioas\u0103. Are rochie liliachie brodat\u0103 cu flori, pe margine cu ni\u0219te col\u021bi broda\u021bi sub cari se vede o fust\u0103 de aceea\u0219 coloare, dar f\u0103r\u0103 nici un ornament. Un \u0219al Oriental \u00eei \u00eenconjoar\u0103 mijlocul. Papucii sunt rosii, de m\u0103tase brodat\u0103, iar pe cap poart\u0103 o g\u0103teal\u0103 alb\u0103 cu flori de aur, pus\u0103 \u00een frunte cam pe spr\u00e2nceana st\u00e2ng\u0103, termin\u00e2ndu-se cu un fel de colac ro\u0219u, cu aur.\u201d<\/p>\n
\u00centr-o alt\u0103 edi\u021bie a albumului, cu numeroase complet\u0103ri, va ap\u0103rea \u0219i un portret \u00een picioare al lui Mihail Su\u021bu (Michel Soutzo, prince de Moldavie), reproducerea unui tablou expus la salonul din Paris din 1833, sub numele \u201ePortrait en pied du prince Michel Soutzo\u201d.<\/p>\n
La \u201eMuzeul V\u00e2rstelor\u201d pute\u021bi admira dou\u0103 cromolitografii dup\u0103 Louis Dupr\u00e9, cea care o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Domni\u021ba Elena \u0218u\u021bu \u0219i portretul \u00een picioare al lui Mihail Su\u021bu.<\/p>\n
Text\u00a0: Alexandra Rusu<\/p>\n
Foto\u00a0: Mihail Su\u021bu, Domnul Moldovei \u0219i Domni\u021ba Elena Su\u021bu, extrase din lucrarea \u201eVoyage a Ath\u00e8nes et a Constantinople ou collection de portraits, de vues et de costumes grecs et ottomans, prints sur lex lieux, d’apres nature, lithographi\u00e9s et colori\u00e9s, accompagn\u00e9 d’un texte orn\u00e9 de vignettes par L. Dupr\u00e9, \u00e9l\u00e8ve de David\u201d, Paris : Imprimerie de Dondey-Dupr\u00e9, 1825.<\/p>\n
Bibliografie\u00a0:<\/p>\n
Louis Dupr\u00e9, Voyage a Ath\u00e8nes et a Constantinople ou collection de portraits, de vues et de costumes grecs et ottomans, prints sur lex lieux, d’apres nature, lithographi\u00e9s et colori\u00e9s, accompagn\u00e9 d’un texte orn\u00e9 de vignettes par L. Dupr\u00e9, \u00e9l\u00e8ve de DavidParis : Imprimerie de Dondey-Dupr\u00e9, 1825. http:\/\/digitool.bibnat.ro\/
\nNicolae Iorga, Portretele doamnelor rom\u00e2ne publicate de N. Iorga Pre\u0219edintele comisiunii, Bucure\u0219ti, 1937, institutul de Arte Grafice \u201eLupta\u201d N. Stroila.
\nGeorge Oprescu, \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne v\u0103zute de arti\u0219ti francezi (sec.XVIII \u0219i XIX), Cultura na\u021bional\u0103, 1926.
\nLouis Reybaud, dans La Revue des deux mondes, tome 1,1839, p. 178, \u00een https:\/\/www.cairn.info\/revue-d-histoire-litteraire-de-la-france-2004-1-page-71.htm<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen \u00ab\u00a0Revue des deux mondes\u00a0\u00bb (1839) scriitorul \u0219i economistul politic francez Louis Reybaud, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 surprind\u0103 esen\u021ba literaturii de c\u0103l\u0103torie, prezint\u0103 un posibil portret al scriitorului-c\u0103l\u0103tor: \u00ab\u00a0C\u0103l\u0103torul este o fiin\u021b\u0103 aparte, at\u00e2t de dinamic\u0103 \u0219i impresionabil\u0103 care, prin sinceritatea naiv\u0103, se \u00een\u0219eal\u0103 pe el \u00eensu\u0219i! \u00cenainte de a ne \u00eencrede \u00eel el [\u2026] trebuie s\u0103-l […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-1694","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie-ro"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t