Tutunul era cultivat \u0219i comercializat \u00een T\u0103rile Rom\u00e2ne \u00eenc\u0103 din secolul al XVII-lea, fapt atestat de d\u0103rile (\u201etutun\u0103rit\u201d sau \u201epogon\u0103rit de tutun\u201d) \u0219i taxele vamale (\u201ede afar\u0103\u201d sau \u201edinl\u0103untru\u201d) percepute. Amploarea pe care moda fumatului o cap\u0103t\u0103 \u00een perioada domniilor fanariote nu a putut fi diminuat\u0103 prin metode restrictive sau de propaganda religioas\u0103. \u201eSe fuma la cur\u021bile domne\u0219ti, fumau boierii acas\u0103 sau la preumblare, fuma poporul \u00een cafenele, c\u00e2rciumi, pe uli\u021be \u0219i \u00een toate p\u0103r\u021bile.\u201d
\u201eDiscurs \u00eempotriva tutunului\u201d, cartea lui Nicolae Mavrocordat (1680-1730) scris\u0103 la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea dar publicat\u0103 abia \u00een 1786, are un con\u021binut puternic moralizator \u0219i descrie efectele consumului \u201eburuienii cu foaie lat\u0103\u201d, \u201eicoana ve\u0219nicului iad\u201d, \u00a0asupra corpului \u0219i psihicului uman. Corpul devine lipsit de vlag\u0103 \u0219i are un miros caracteristic. Efectele asupra min\u021bii erau deopotriv\u0103 \u00eensemnate. \u201eMole\u0219e\u0219te inteligen\u021ba\u201d iar unii fum\u0103tori priva\u021bi de \u201enicotian\u0103\u201d, cuprin\u0219i de furie, ajung s\u0103 \u201eurle ca lupii\u201d. Perspectiva radical\u0103 a domnitorului fa\u021b\u0103 de tutun nu-l \u00eempiedica s\u0103 consume magiun opiaceu, o combina\u021bie de ambr\u0103, opiu \u0219i plante aromatice considerat un panaceu la \u00cenalta Poart\u0103.
\u00cen perioada fanariot\u0103 domnitorii \u0219i boierii de rang \u00eenalt preferau tutunul turcesc, adus din cet\u0103\u021bile de pe malul Dun\u0103rii, \u00een timp ce boierii mai \u201enevoia\u0219i\u201d se mul\u021bumeau cu tutun \u201ep\u0103m\u00e2ntean\u201d. Soiul cultivat local, din genul Nicotiana Rustica, a fost \u00eenlocuit treptat cu Nicotiana Tabacum, s\u0103m\u00e2n\u021ba fiind adus\u0103 din Imperiul Otoman sau din centrul Europei. Tutunul care se comercializa era adesea un amestec de soiuri realizat fie pentru accentuarea unor caracteristici psihotrope sau din ra\u021biuni pur economice.
Negustorii din Imperiul Otoman au adus la Bucure\u0219ti toate cele necesare delect\u0103rii \u0219i \u00eentre\u021binerii viciului popula\u021biei: mai multe soiuri de tutun, lulele, pungi de tutun, borcane pentru tabac \u0219i tabachere. Breslele de \u201etutungii\u201d \u0219i \u201etabacci\u201d erau formate din diverse etnii, dintre care se remarc\u0103 armenii. La apusul perioadei fanariote, \u00een mahalaua Podului Mogo\u0219oaiei, sunt atesta\u021bi 17 tutungii \u0219i 7 c\u00e2i\u00e2gii armeni, me\u0219te\u0219ugari specializa\u021bi \u00een t\u0103ierea foilor \u00een fire sub\u021biri. Negustorul importa materia prim\u0103 o \u0219i prelucra par\u021bial, combin\u00e2nd diversele soiuri de foi de tutun pe care le t\u0103ia \u0219i le vindea. Fiecare boier \u00eenst\u0103rit avea propria provizie de \u201ep\u0103pu\u0219i\u201d de tutun din care, o slug\u0103 sau un me\u0219ter armean toca necesarul pentru 2-3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.
Boierii rom\u00e2ni au adoptat obiceiul turcesc de a fuma \u0219i de a savura cafea diminea\u021ba, pe stomacul gol, c\u0103ut\u00e2nd astfel s\u0103 m\u0103reasc\u0103 efectul narcotic al tutunului. Mesele zilnice \u0219i momentele de socializare erau completate cu tutun, vin \u0219i cafea. \u201eBoierii rom\u00eeni merg de la unii la al\u021bii s\u0103 bea cafea, s\u0103 fumeze \u0219i s\u0103 stea de vorb\u0103. […]at\u00e2ta timp c\u00e2t fumul e\u0219ea din preciosul mamoule (probabil imamea), se p\u0103stra cea mai des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 lini\u0219te.\u201d
Ritualul era \u00eenso\u021bit de \u201etac\u00e2muri\u201d de fumat (lulele, ciubuce, narghilele), obiecte ale luxului oriental care oglindeau situarea ierarhic\u0103 a boierului. Termenul lulea desemna recipientul \u00een care se punea tutunul \u00een timp ce ciubucul era \u021beava prin care se tr\u0103gea fumul din lulea. Cu timpul unealta cu \u021beava scurt\u0103 a luat numele de lulea iar cea cu \u021beava lung\u0103 a fost denumit\u0103 ciubuc. Boierii preferau \u201eciubucul cel lung\u201d (1,5-2 m lungime) sau narghileaua, de care se bucurau \u201evara \u00een cerdac \u0219i iarna \u00een cas\u0103, \u00eentin\u0219i pe sofa ori pe divan\u201d. Ciubucele de lux erau din lemn de iasomie, de l\u0103m\u00e2i sau trandafir, decorate cu aur \u0219i argint, cu \u021beava dintr-o singur\u0103 bucat\u0103 sau din 2-3 p\u0103r\u021bi, cele din urm\u0103 fiind mai u\u0219or de transportat. Mu\u0219tiucul din chihlimbar era uneori \u00eencrustat cu pietre pre\u021bioase iar la cap\u0103tul cel\u0103lalt se afla imameaua, din os sau piatr\u0103. Accesoriile erau la fel de importante: punga de tutun (chisea) \u0219i tocul pentru imamea, ambele din m\u0103tase brodat\u0103 cu fir de aur sau cusute cu m\u0103rgele. La acestea se adaug\u0103 \u0219i farfurioara din alam\u0103 pe care se scutura cenu\u0219a. Unii boieri aveau colec\u021bii de ciubuce, narghilele \u0219i accesorii care erau ad\u0103postite \u00een dulapuri sau chiar \u00een camere special concepute pentru patima tutunului.
Ceremonia servirii cafelei \u0219i a fumatului era un prilej de socializare \u0219i dezbateri politice, iar musafirii erau invita\u021bi \u00eentr-o camer\u0103 numit\u0103 sacnasiu, o \u00eenc\u0103pere la catul de sus al fa\u021badei caselor domne\u0219ti \u0219i boiere\u0219ti, ie\u0219it \u00een afar\u0103 \u0219i \u00eenchis cu geaml\u00e2c sau cu obloane, mobilat\u0103 cu divane decorate cu scoar\u021be \u0219i perne. \u201e[….] tablalele cu ciubuce \u0219i narghilele aduse de slugi nu se mai sf\u00e2r\u0219eau, iar chiseaua plin\u0103 cu tutun turcesc, a\u0219ezat\u0103 \u00een mijlocul m\u0103su\u021bei turce\u0219ti, sta ve\u0219nic la dispozi\u021bia mosafirilor.\u201d Cafeaua era servit\u0103 \u00een ce\u0219cu\u021be f\u0103r\u0103 toart\u0103 din por\u021belan (felegene) a\u0219ezate \u00een suporturi cu picior (zarfuri) din aur cizelat sau filigranat \u0219i era \u00eenso\u021bit\u0103 de dulce\u021buri sau \u201ecovrigi m\u0103run\u021bi de cafea\u201d. Ciubucciii f\u0103ceau parte din categoria de slujitori apropia\u021bi boierilor, care se \u00eengrijeau de p\u0103strarea, cur\u0103\u021barea, umplerea \u0219i aprinderea ciubucelor. \u00cen func\u021bie de num\u0103rul de musafiri, munca putea fi solicitant\u0103 dar atr\u0103gea \u0219i o r\u0103splat\u0103 suplimentar\u0103. Sensul figurat al termenului ciubuc, acela de bac\u0219is, este asociat acestuit venit.
Pitorescul practicilor asociate tutunului era \u00eentregit de slujitorii care \u00eenso\u021beau boierii \u00een deplas\u0103rile lor prin ora\u0219, singura lor \u00eendatorire fiind aceea de a purta ciubucul. Dac\u0103 boierul mergea c\u0103lare \u201efecioru cu ciubucu\u201d alerga \u00een urma lui.
Moda vestimenta\u021biei europene al\u0103turat\u0103 obiceiurilor unei epoci apuse este consemnat\u0103 de pictorul Mikl\u00f3s Barabas care prin 1832-33 se afla la Bucure\u0219ti. Merg\u00e2nd \u00een vizit\u0103 la un boier care adoptase noile tendin\u021be vestimentare a \u201ev\u0103zut vreo zece boeri fum\u00e2nd ciubuce lungi, \u00eens\u0103 \u0219ez\u00e2nd fiecare turce\u0219te pe jos, l\u00e2ng\u0103 c\u00e2te un scaun dar cu jobenul pe cap \u0219i aripile fracului t\u0103v\u0103lite pe du\u0219umelele od\u0103ii!\u201d
<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n
Text: Alexandra Rusu<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n
Sursa foto: Boier primind \u0219i osp\u0103t\u00e2nd musafiri \u00een cerdac, \u00een timp ce \u00ee\u0219i fumeaz\u0103 trabucul. Petre E. Mih\u0103escu, Tutunul \u00een trecutul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i al lumii \u00eentregi, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1931, pag.111.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n
Bibliografie: \u00a0\u00a0\u00a0
Tudor Dinu, Bucure\u0219tiul Fanariot, Humanitas, Bucure\u0219ti, 2020, Vol.III.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n
Petre E. Mih\u0103escu, Tutunul \u00een trecutul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i al lumii \u00eentregi, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1931.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n
Andrei Oi\u0219teanu, Narcotice \u00een cultura rom\u00e2n\u0103-Istorie, religie \u0219i literatur\u0103, Polirom, Bucure\u0219ti, 2019.<\/p>\r\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Tutunul era cultivat \u0219i comercializat \u00een T\u0103rile Rom\u00e2ne \u00eenc\u0103 din secolul al XVII-lea, fapt atestat de d\u0103rile (\u201etutun\u0103rit\u201d sau \u201epogon\u0103rit de tutun\u201d) \u0219i taxele vamale (\u201ede afar\u0103\u201d sau \u201edinl\u0103untru\u201d) percepute. Amploarea pe care moda fumatului o cap\u0103t\u0103 \u00een perioada domniilor fanariote nu a putut fi diminuat\u0103 prin metode restrictive sau de propaganda religioas\u0103. \u201eSe fuma […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"off","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-1461","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized-ro"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1461","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1461"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1461\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1934,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1461\/revisions\/1934"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1461"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1461"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1461"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}