![\"\"](\"https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/Antropologia-urbana\u0306.-O-introducere-foto-768x1024.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\n
Principiul metodologic, cel al cercet\u0103rii etnografice, a propulsat noul subdomeniu pe terenul ocupat \u00een mod clasic de sociologi, iar studierea alterit\u0103\u021bii s-a \u00eendreptat c\u0103tre societatea din care f\u0103cea parte chiar antropologul.
Studiile antropologilor din prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea care \u0219i-au \u00eendreptat aten\u021bia c\u0103tre impactul urbaniz\u0103rii asupra zonelor rurale sunt tributare primelor interpret\u0103ri ale conceptelor de comunitate \u0219i societate propuse de Hegel \u0219i a mediului de efervescen\u021b\u0103 intelectual\u0103 din universit\u0103\u021bile germane de la finalul secolului al XIX-lea. La Berlin \u0219i G\u00f6ttingen activau personalit\u0103\u021bi din domenii diverse precum Georg Simmel \u0219i Ferdinand T\u00f6nnies (sociologi), Wilhelm Windelband (filozof), Moritz Lazarus, Heymann Steinthal \u0219i Wilhelm Wundt (psihologi). Teoriile lor au influen\u021bat exponen\u021bii principali ai \u0218colii de la Chicago, William Isaac Thomas, Robert Ezra Park \u0219i Louis Wirth care, prin activitatea lor, au pus bazele antropologiei urbane. Ora\u0219ul Chicago devenise p\u00e2n\u0103 \u00een 1930 al doilea ora\u0219 ca m\u0103rime din Statele Unite \u0219i al cincilea de pe planet\u0103, cu peste trei milioane de locuitori, un spa\u021biu \u00een care apar noi probleme sociale. \u201eSegregarea, delincven\u021ba, criminalitatea, vagabondajul, \u0219omajul, formarea bandelor etc., s-au impus ca teme de cercetare cu o anumit\u0103 urgen\u021b\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t o serie de cercet\u0103tori din aceast\u0103 \u201e\u0219coal\u0103\u201d fuseser\u0103 ini\u021bial jurnali\u0219ti \u0219i exper\u021bi municipali responsabili cu documentarea sau rezolvarea problemelor sociale urbane\u201d. Eroarea metodologic\u0103 ini\u021bial\u0103 a \u0218colii de la Chicago a fost raportarea la lumea rural\u0103 pentru a \u00een\u021belege ora\u0219ul drept loc al \u201eapari\u021biei individului ca unitate de g\u00e2ndire \u0219i ac\u021biune”. Din contrastul modului de via\u021b\u0103 urban cu universul rural idealizat s-au sedimentat \u0219i o serie de perspective modelatoare pentru istoria antropologiei urbane: \u201eetnografia singur\u0103t\u0103\u021bii\u201d, cartografierea imaginar\u0103 a ora\u0219ului \u00een \u201eregiuni morale\u201d sau \u201earii naturale de segregare\u201d \u0219i spa\u021biul urban v\u0103zut ca un \u00eentreg articulat \u00eentr-o re\u021bea \u00een care circul\u0103 un set de valori, idei \u0219i standarde.<\/p>\n\n\n\n
Cercetarea fenomenului urban a luat amploare abia dup\u0103 anii \u201960, pe fondul unor schimb\u0103ri radicale a \u0219tiin\u021belor sociale antrenate de rapida transformare a p\u00e2nzei urbane, \u00een care erau integrate la acea vreme, mai mult sau mai pu\u021bin controlat, comunit\u0103\u021bi rurale. Acuta chestionare a limitelor domeniului a impulsionat o serie de antropologi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u021bii, prin crearea unui cadru general pentru analiza zonelor urbane. \u00cen 1977, Richard G. Fox reflecta: \u201eDac\u0103 antropologia ar putea spune lucruri noi despre ora\u0219e, dac\u0103 antropologii ar putea efectua cercet\u0103ri eficiente \u00een zonele urbane, consider c\u0103 atunci disciplina […] va tr\u0103i \u00een prezentul complex mai degrab\u0103 dec\u00e2t expir\u00e2nd al\u0103turi de trecutul primitiv\u201d. Programul elaborat de Fox avea \u00een vedere studierea \u201einstitu\u021biilor urbane \u0219i mediilor lor culturale \u00een multe societ\u0103\u021bi \u0219i perioade de timp diferite\u201d \u0219i distingea \u00eentre antropologia urbanismului, antropologia urbaniz\u0103rii \u0219i antropologia s\u0103r\u0103ciei urbane. Prima perspectiv\u0103 s-a axat pe cercetarea caracteristicilor specifice vie\u021bii \u00een mediul urban. Antropologia urbaniz\u0103rii a abordat problema migra\u021biilor oamenilor din mediul rural c\u0103tre ora\u0219e, iar antropologia s\u0103r\u0103ciei urbane a individualizat probleme relevante pentru via\u021ba \u00een ora\u0219e. Se \u00eenregistreaz\u0103 \u0219i o distinc\u021bie \u00eentre antropologia urban\u0103, a ora\u0219ului \u0219i antropologia din ora\u0219, \u00eentre macrocosmos \u0219i microcosmos.
Dup\u0103 anii \u201870 extinderea cercet\u0103rilor a pavat drumul c\u0103tre sistematizarea cadrului teoretic \u0219i promovarea unei structuri unificatoare a ideilor. Urbanul a fost abordat fie din perspectiva spa\u021biului fizic sau din cea social\u0103 legat\u0103 de atitudinile \u0219i comportamentele asociate vie\u021bii \u00een ora\u0219. \u00cencerc\u0103rile de a defini mediul urban \u0219i clasific\u0103rile tipologiilor de ora\u0219e au fost adesea ignorate tocmai de antropologii care erau mai pu\u021bin interesa\u021bi de esen\u021ba fenomenului c\u00e2t de ac\u021biunile care aveau loc pe scena urban\u0103. Ora\u0219ul, v\u0103zut drept fundament al civiliza\u021biei moderne, a devenit un reper pentru \u00een\u021belegerea profund\u0103 a procesului care a dat na\u0219tere unor comunit\u0103\u021bi diferite fa\u021b\u0103 de cele tradi\u021bionale. Caracteristicile sale, viteza, competi\u021bia \u0219i individualismul suscit\u0103 schimb\u0103ri \u00een institu\u021biile micro-sociale precum c\u0103s\u0103toria, familia, rudenia.<\/p>\n\n\n\n
Nucleul care alimenteaz\u0103 antropologia urban\u0103 este procesul de urbanizare considerat de unii cercet\u0103tori drept principiul fundamental al civiliza\u021biei \u201ecel mai \u00eenalt grad al evolu\u021biei socio-culturale\u201d pe care l-a atins umanitatea, o dezvoltare recent\u0103 a culturii umane care suscit\u0103 numeroase interoga\u021bii \u0219i interdisciplinaritate.<\/p>\n\n\n\n
Spre deosebire de studiile sociologice fragmentate, antropologia urban\u0103 a fost direc\u021bionat\u0103 c\u0103tre o perspectiv\u0103 holistic\u0103, adesea integrat\u0103 discursului altor \u0219tiin\u021be sociale, o extindere a zonelor de interes spre a cuprinde aproape fiecare dimensiune a vie\u021bii urbane, de la pove\u0219ti individuale la cartiere \u0219i institu\u021bii, conexiuni \u00eentre locuri \u0219i popula\u021bii \u00een ansamblul sistemului urban, compararea comunit\u0103\u021bilor la nivel regional, na\u021bional \u0219i interna\u021bional. \u00cen practic\u0103, metodologia cercet\u0103rii a favorizat studiul grupurilor relativ omogene sau a celor bazate pe coexistent\u0103 sau apartenen\u021ba comun\u0103 la un anumit registru al vie\u021bii \u00een ora\u0219. Au fost analizate laborios \u0219i problemele culturilor \u0219i identit\u0103\u021bilor urbane: conceptul de etnie, subculturile marginalit\u0103\u021bii, delincven\u021bei \u0219i numeroase expresii artistice ale \u201eteatrului urban\u201d (festivaluri, parade \u0219i carnavaluri, procesiuni, evenimente politice, sportive sau comerciale). Nu au fost uitate perspectivele istorice, mecanismele de func\u021bionare a anumitor grupuri sociale de-a lungul timpului.<\/p>\n\n\n\n
Ast\u0103zi \u201e[…] antropologia urban\u0103 se refer\u0103 la studiul sistemelor culturale ale ora\u0219elor dar \u0219i conexiunilor acestora cu locuri \u0219i popula\u021bii mai mici, parte dintr-un sistem urban global.\u201d
\u201e…problemele contemporane ale antropologiei urbane includ migra\u021bia rural-urban, demografia, adaptarea \u0219i ajustarea oamenilor \u00een spa\u021bii intens populate, efectele condi\u021biilor urbane asupra pluralismului cultural \u0219i a stratific\u0103rii sociale, re\u021belelor sociale, func\u021biile rela\u021biilor de rudenie, munca, cre\u0219terea ora\u0219elor, arhitectura, criminalitatea (\u0219i alte dileme urbane), probleme practice urbane precum locuin\u021bele, transportul, utilizarea spa\u021biului, infrastructura \u0219i managementul de\u0219eurilor.\u201d<\/p>\n\n\n\n
Text: Alexandra Rusu<\/p>\n\n\n\n