[et_pb_section fb_built=”1″ admin_label=”section” _builder_version=”4.16″ global_colors_info=”{}”][et_pb_row column_structure=”1_3,2_3″ _builder_version=”4.16″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”1_3″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_image src=”https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/afis-simp-antropologie-2025-02-r.jpg” title_text=”afis simp antropologie 2025 02-r” show_in_lightbox=”on” force_fullwidth=”on” align_tablet=”center” align_phone=”” align_last_edited=”on|desktop” _builder_version=”4.23.4″ animation=”off” sticky=”off” use_border_color=”off” border_color=”#ffffff” border_style=”solid” global_colors_info=”{}”]
\n[\/et_pb_image][\/et_pb_column][et_pb_column type=”2_3″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.23.4″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” custom_margin=”||||false|false” use_border_color=”off” global_colors_info=”{}”]<\/p>\n
<\/p>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row _builder_version=”4.16″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.23.4″ hover_enabled=”0″ global_colors_info=”{}” sticky_enabled=”0″]<\/p>\n
Tema Simpozionului de Antropologie Urban\u0103 din acest an \u00ee\u0219i propune s\u0103 investigheze ora\u0219ul ca pe un spa\u021biu multisenzorial, modelat nu doar de arhitectur\u0103 \u0219i func\u021biuni, ci \u0219i de percep\u021biile, emo\u021biile \u0219i experien\u021bele cotidiene ale locuitorilor s\u0103i. Vom explora cum se construie\u0219te \u0219i se negociaz\u0103 spa\u021biul urban prin mirosuri, sunete, texturi, imagini \u0219i gusturi<\/strong>, dar \u0219i cum efectele \u0219i memoria senzorial\u0103 modeleaz\u0103 identit\u0103\u021bile urbane.<\/p>\n Ora\u0219ul definit ca un spa\u021biu poate fi privit \u0219i ca un sistem complex de rela\u021bii, o colectivitate, \u00eens\u0103 o realitate social\u0103 care este condi\u021bionat\u0103 spa\u021bial. (Nicolae Panea, Zeii de asfalt, antropologie a urbanului, <\/em>2001). Aceast\u0103 realitate social\u0103 care este limitat\u0103 spa\u021bial se dezvolt\u0103, se schimb\u0103 \u0219i se modific\u0103 \u00een func\u021bie de necesit\u0103\u021bile locuitorilor. Analiz\u00e2nd spa\u021biul citadin, acesta nu este doar o zon\u0103 de locuit \u0219i de convie\u021buire, ci \u0219i un mediu tr\u0103it prin sim\u021buri. Astfel, primul contact cu ora\u0219ul sunt zgomotele tipice, culorile, mirosurile \u0219i reprezent\u0103rile geometrice ale cl\u0103dirilor. O analiz\u0103 a acestor percep\u021bii senzoriale poate determina modul \u00een care acestea variaz\u0103 de la o cultur\u0103 la alta, \u00een func\u021bie de semnifica\u021bia \u0219i importan\u021ba acordat\u0103 fiec\u0103rui sim\u021b.<\/p>\n Antropologia sim\u021burilor, ramur\u0103 a antropologiei culturale, studiaz\u0103 modul \u00een care toate aceste percep\u021bii senzoriale sunt modelate social \u0219i cultural, fiind preocupat\u0103 de sim\u021buri ca mijloc de cercetare \u0219i nu doar ca obiect de studiu. De asemenea, analizeaz\u0103 cum diferite culturi percep, clasific\u0103, valorific\u0103 \u0219i utilizeaz\u0103 sim\u021burile \u00een via\u021ba de zi cu zi, \u00een ritualuri, \u00een spa\u021biul urban sau \u00een interac\u021biunile sociale – nu doar ce sim\u021bim, dar \u0219i ce \u00eenseamn\u0103 ceea ce sim\u021bim. Printre antropologii care au analizat percep\u021biile senzoriale amintim: David Howes, un promotor al \u201esensory studies\u201d, Constance Classen – cu lucr\u0103ri despre sim\u021buri \u00een istorie \u0219i religie, Sarah Pink, care aduce \u00een discu\u021bie o antropologie senzorial\u0103 aplicat\u0103 \u00een cercetarea vizual\u0103 \u0219i etnografie \u0219i Nicolae Panea, care investigheaz\u0103 ora\u0219ul prin intermediul sim\u021burilor.<\/p>\n Toate aceste sim\u021buri pot fi experimentate peste tot, ele fiind cele care mediaz\u0103 rela\u021bia dintre idee \u0219i obiect, minte \u0219i corp, sine \u0219i societate, cultur\u0103 \u0219i mediu.\u00a0 Ele reprezint\u0103 o orientare cultural\u0103, care poate fi modelat\u0103 de educa\u021bie \u0219i angrenat\u0103 de istoria personal\u0103 a fiec\u0103ruia dintre noi.<\/p>\n Astfel, v\u0103 propunem urm\u0103toarele subteme \u0219i direc\u021bii de cercetare:<\/p>\n I. Ora\u0219ul mirosurilor \u0336 amestecurile dense de mirosuri de-a lungul timpului au determinat modific\u0103ri \u00een fizionomia ora\u0219elor. \u00cen func\u021bie de perioad\u0103, acestea au modelat sensibilit\u0103\u021bile \u0219i imaginarul colectiv, au dezgropat amintiri \u0219i au alimentat diverse mituri \u0219i legende. Exist\u0103 mirosuri care ne marcheaz\u0103 limite, ne influen\u021beaz\u0103 starea de spirit \u0219i comportamentul.\u00a0<\/strong><\/p>\n II. Ora\u0219ul sunetelor \u0336 existen\u021ba unui spa\u021biu citadin este influen\u021bat\u0103\u00a0 de sunete care nu sunt doar fundaluri pasive, ci formeaz\u0103 structuri afective, sociale \u0219i identitare. Sunetul este cel care creeaz\u0103 atmosfera urban\u0103, iar fiecare ora\u0219 poate avea o amprent\u0103 sonor\u0103 proprie\u00a0 \u0336 \u00een lini\u0219tea unui ora\u0219 de provincie, identitatea urban\u0103 este diferit\u0103 de cea dintr-un ora\u0219 cosmopolit \u0219i agitat. De asemenea, sunetul este cel care ghideaz\u0103 \u0219i structureaz\u0103 un ora\u0219, dar poate fi \u0219i o amenin\u021bare urban\u0103 invizibil\u0103 (poluarea sonor\u0103) deoarece lipsa controlului asupra sunetelor poate genera alienare urban\u0103.\u00a0<\/strong><\/p>\n III. Ora\u0219ul tactil\u00a0 \u0336\u00a0 este un spa\u021biu reprezentat \u0219i \u00een\u021beles prin atingere, prin textura, prin senza\u021biile resim\u021bite la nivelul corpului atunci c\u00e2nd interac\u021bion\u0103m fizic cu spa\u021biul urban. Tactilitatea \u00eentr-un spa\u021biu citadin trebuie s\u0103 reprezinte accesibilitate pentru toate tipurile de oameni, s\u0103 creeze o memorie afectiv\u0103 fiind important\u0103 pentru \u00eencurajarea rela\u021biei directe cu ora\u0219ul, esen\u021bial\u0103 pentru incluziune (copii, v\u00e2rstnici, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi).\u00a0<\/strong><\/p>\n IV. Ora\u0219ul gusturilor \u2013 fiecare ora\u0219 are o geografie culinar\u0103 proprie: cartiere centrale unde sunt dispuse cafenele \u0219i restaurante de tip gourmet cu un specific divers, apoi pie\u021bele, fast-food-urile accesibile din diverse cartiere. Astfel, gustul devine un indicator al claselor sociale, al apartenen\u021bei culturale \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, al mobilit\u0103\u021bii urbane.\u00a0<\/strong><\/p>\n V. Ora\u0219ul multisenzorial \u0336 care transform\u0103 urbanul \u00eentr-un spa\u021biu perceput prin toate sim\u021burile: v\u0103z, auz, miros, atingere \u0219i gust, eviden\u021biind modul \u00een care experien\u021bele senzoriale pot contribui la formarea identit\u0103\u021bii urbane, a memoriei colective sau a ata\u0219amentului fa\u021b\u0103 de un loc. Ora\u0219ul contemporan este adesea g\u00e2ndit \u00een termeni de func\u021bionalitate \u0219i estetic\u0103 vizual\u0103. Toate aceste sim\u021buri nu doar ne orienteaz\u0103 \u00een spa\u021biu, ci ne construiesc rela\u021bia cu un anumit loc, cu ceilal\u021bi, sau chiar cu noi \u00een\u0219ine. De cele mai multe ori, ne amintim ora\u0219ele mai pu\u021bin dup\u0103 ce am v\u0103zut acolo \u0219i mai mult dup\u0103 ce am sim\u021bit acolo.\u00a0<\/strong><\/p>\n Prezent\u0103rile se vor sus\u021bine, la alegere, \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sau \u00een limba englez\u0103, iar rezumatele vor fi bilingve.<\/p>\n Propunerile vor include titlul lucr\u0103rii, un rezumat de 250-500 de cuvinte (RO-ENG), 3-5 cuvinte cheie \u0219i vor fi trimise prin e-mail c\u0103tre adresa:\u00a0antropologie@muzeulbucurestiului.ro<\/strong><\/a>\u00a0 p\u00e2n\u0103 pe data de 5 octombrie 2025.<\/strong><\/p>\n Termenul limit\u0103<\/strong>\u00a0<\/em>pentru trimiterea lucr\u0103rii integrale este 24 octombrie 2025<\/strong>. Aceasta va intra \u00een procesul de peer-review pentru a fi inclus\u0103 \u00een urm\u0103torul\u00a0num\u0103rul al The Journal of Urban Anthropology<\/em>, revist\u0103 acreditat\u0103 CNCSIS B, domeniu History and cultural studies, indexat\u0103 \u00een baza de date interna\u021bionale CEEOL (Central and Eastern European Online Library).<\/p>\n Lucrarea va fi trimis\u0103 prin e-mail:\u00a0antropologie@muzeulbucurestiului.ro<\/strong><\/a><\/p>\n Normele de publicare pot fi consultate pe website-ul publica\u021biei:\u00a0https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/trimitere-articol\/<\/strong><\/a><\/p>\n Simpozionul de Antropologie Urban\u0103, edi\u021bia a X-a, va avea loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr. 151, sector 1, Bucure\u0219ti) pe 24 octombrie 2025.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n <\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_divider _builder_version=”4.16″ global_colors_info=”{}”][\/et_pb_divider][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=”1_3,2_3″ _builder_version=”4.16″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”1_3″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_image src=”https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/afis-simp-antropologie-2024-r.jpg” title_text=”afis simp antropologie 2024-r” show_in_lightbox=”on” force_fullwidth=”on” align_tablet=”center” align_phone=”” align_last_edited=”on|desktop” _builder_version=”4.23.4″ animation=”off” sticky=”off” use_border_color=”off” border_color=”#ffffff” border_style=”solid” global_colors_info=”{}”] [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row _builder_version=”4.16″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.23.4″ global_colors_info=”{}”]<\/p>\n Tema simpozionului din acest an abordeaz\u0103 modelarea spa\u021biului urban prin procese de produc\u021bie social\u0103 \u0219i politici ale spa\u021biului urban (ex. planificare, proiectare, sistematizare, legisla\u021bie, reform\u0103), prin care elitele negociaz\u0103 imagini viitoare ale ora\u0219ului, mai mult sau mai pu\u021bin \u00een concordan\u021b\u0103 cu nevoile \u0219i experien\u021bele zilnice ale locuitorilor. \u00cen ultimele decenii, numeroase cercet\u0103ri antropologice au criticat discrepan\u021ba dintre proiectelor urbane de transformare\/modernizare \u0219i realit\u0103\u021bile vie\u021bii de zi cu zi \u00een aceste spa\u021bii ra\u021bionale, eviden\u021biind limitele implement\u0103rii \u0219i, nu de pu\u021bine ori, eludarea elementului uman din ecua\u021bie. Atunci c\u00e2nd este luat \u00een considerare, citadinul este cuprins \u00eentr-o form\u0103 de inginerie social\u0103, care reflect\u0103 construc\u021bii ideologice despre cum trebuie s\u0103 arate un ora\u0219 bun, o societate bun\u0103 sau un om civilizat. Prin proiecte care schi\u021beaz\u0103 ora\u0219e ale viitorului, reformatorii sociali (urbani\u0219ti, antropologi, sociologi, arhitec\u021bi, oameni politici, medici, \u0219.a) \u00ee\u0219i propun s\u0103 rezolve o multitudine de probleme sociale \u0219i de mediu, \u00eens\u0103 exemplele din ultimul secol ne demonstreaz\u0103 c\u0103 schimbarea mediilor de via\u021b\u0103 informale nu aduc \u00eentotdeauna bun\u0103stare \u0219i nu schimb\u0103 proiec\u021bia de via\u021b\u0103 a locuitorilor, mai ales a celor din zone urbane defavorizate. Ba mai mult, promoveaz\u0103 gentrificarea \u0219i dislocarea popula\u021biei s\u0103race, care este \u00eempins\u0103 tot mai mult \u00een afara ora\u0219elor. Utopii \u0219i re\/construc\u021bii<\/strong><\/p>\n \u00cen ultimele dou\u0103 secole, pe fondul conflictelor, schimb\u0103rilor de regim, aspira\u021biilor moderne \u0219i politicilor identitare, multe peisaje urbane s-au schimbat radical, cel mai adesea printr-o polarizare \u00eentre un centru nou, modern, \u0219i unul vechi, tradi\u021bional, dar \u0219i prin proiecte inovatoare. Dintre solu\u021biile propuse, cele mai cunoscute sunt proiectele inspirate de mi\u0219carea \u201eora\u0219ului-gr\u0103din\u0103\u201d manifestat\u0103 \u00een Europa Occidental\u0103 \u0219i Statele Unite la \u00eenceputul secolului XX, cu r\u0103d\u0103cini \u00een ideile socialiste \u0219i utopice ale secolului anterior. Mi\u0219carea promova dezvoltarea de comunit\u0103\u021bi satelit \u00een jurul unui ora\u0219 central, care \u00eenglobau beneficiile mediului rural dar \u0219i ale celui urban, evit\u00e2nd dezavantajele ambelor. Ora\u0219ul virtual. Pericole \u0219i model\u0103ri comportamental\/identitare<\/strong><\/p>\n \u00cen timp ce lumile virtuale (jocuri video, re\u021bele de socializare, metavers) exist\u0103 de ani buni, studierea lor sistematic\u0103 se afl\u0103 \u00eenc\u0103 la \u00eenceput, \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103 abord\u0103ri principale. Prima \u00eencearc\u0103 s\u0103 descopere \u0219i s\u0103 aprofundeze paralele \u00eentre comportamentul online \u0219i offline al oamenilor pentru a ob\u021bine mai multe cuno\u0219tin\u021be despre lumea real\u0103. A doua abordare se concentreaz\u0103 pe \u00een\u021belegerea fenomenelor din lumile virtuale. Cercet\u0103rile de p\u00e2n\u0103 acum au indicat faptul c\u0103 lumile virtuale sunt supuse acelora\u0219i reguli sociale ca \u0219i alte societ\u0103\u021bi, fapt ce deschide terenul pentru realizarea unor experimente sociale controlate la scar\u0103 larg\u0103. Legisla\u021bie \u0219i reforme<\/strong><\/p>\n Urbanizarea \u0219i industrializarea, care s-au intensificat \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, au condus la dezvoltarea zonelor periferice ale marilor ora\u0219e, unde muncitorii din fabrici \u0219i familiile lor tr\u0103iau \u00een condi\u021bii mizere, \u00een locuin\u021be f\u0103r\u0103 alimentare cu ap\u0103 sau canalizare. Supraaglomerarea \u0219i condi\u021biile precare de locuire, responsabile pentru r\u0103sp\u00e2ndirea bolilor precum holera, febra tifoid\u0103 sau tuberculoza, impuneau formularea unor solu\u021bii pe termen lung. Odat\u0103 cu progresele \u0219tiin\u021belor medicale, care s-au concentrat pe rolul mediului \u00een r\u0103sp\u00e2ndirea bolilor, medicii \u0219i deciden\u021bii politici au \u00eenceput s\u0103 vad\u0103 lipsa igienei urbane drept o amenin\u021bare pentru s\u0103n\u0103tatea public\u0103. Medicii au fost primii care au insistat asupra construirii de locuin\u021be noi pentru popula\u021bia s\u0103rac\u0103 \u0219i pentru clasa muncitoare, drept solu\u021bie, at\u00e2t pentru \u201echestiunea locuin\u021belor\u201d c\u00e2t \u0219i pentru stingerea diferitelor focare epidemice. Reformatorii din domeniul sanitar s-au preocupat de factorii de mediu, dar \u0219i de \u201ecomportamentele insalubre \u0219i imorale\u201d, propunerile lor fiind o combina\u021bie de \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri ale infrastructurii, m\u0103suri legale sau administrative \u0219i strategii morale \u0219i educa\u021bionale. La baza acestor m\u0103suri a stat mai ales nevoia de a men\u021bine o for\u021b\u0103 de munc\u0103 urban\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103. Aceste \u00eencerc\u0103ri de a cur\u0103\u021ba ora\u0219ele de murd\u0103rie pentru prevenirea bolilor au avut \u0219i o latur\u0103 discriminatorie, \u00eent\u0103rind ierarhiile sociale, rasiale \u0219i spa\u021biale, precum \u0219i structurile de putere existente, fenomenul perpetu\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Cartiere \u0219i comunit\u0103\u021bi urbane<\/strong><\/p>\n Cartierele sunt at\u00e2t unit\u0103\u021bi administrative c\u00e2t \u0219i structuri construite social de oamenii care tr\u0103iesc \u00eentr-o anumit\u0103 zon\u0103 urban\u0103, care dezvolt\u0103 o identitate comun\u0103 bazat\u0103 pe loc, implic\u00e2nd norme \u0219i aspira\u021bii comune. Studiile antropologice actuale se concentreaz\u0103 mai ales ales pe comunit\u0103\u021bile urbane periferice, marginalizate socio-economic \u0219i pe studierea inechit\u0103\u021bii \u00een mediul urban, discurs integrat \u00eentr-un context politic \u0219i economic mai amplu. De asemenea, analizeaz\u0103 rela\u021biile dintre aceste comunit\u0103\u021bi \u0219i ansamblul ora\u0219ului sau cu alte comunit\u0103\u021bi din afara lui, care pot cauza fenomene de segregare, discriminare, gentrificare sau migra\u021bie, uneori girate de autorit\u0103\u021bi ca parte din discursul regener\u0103rii sau revitaliz\u0103rii urbane. Prin acest simpozion ne propunem s\u0103 oferim speciali\u0219tilor \u0219i tinerilor cercet\u0103tori o platform\u0103 de prezentare a ultimelor studii din domenii conexe (antropologie, sociologie, istorie, istorie social\u0103, urbanism, arhitectur\u0103) contribuind astfel la activarea unui dialog interdisciplinar, la nivel na\u021bional \u0219i interna\u021bional, av\u00e2nd drept punct de plecare teme consacrate ale antropologiei urbane, care au nevoie de o constant\u0103 recontextualizare.<\/p>\n Prezent\u0103rile se vor sus\u021bine, la alegere, \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sau \u00een limba englez\u0103, iar rezumatele vor fi bilingve. La acest simpozion sunt invita\u021bi to\u021bi cei care doresc s\u0103 asiste la prelegerile din program.<\/p>\n Termenul limit\u0103<\/em><\/strong> pentru \u00eenscriere \u0219i trimiterea rezumatelor este s\u00e2mb\u0103t\u0103, 2 septembrie 2024<\/em>.<\/p>\n Rezultatele<\/em><\/strong> vor fi anun\u021bate p\u00e2n\u0103 luni, 9 septembrie 2024.\u00a0 Propunerea va include titlul lucr\u0103rii, un rezumat de 250-500 de cuvinte (RO-ENG) \u015fi un CV actualizat (RO).<\/p>\n Documentele vor fi trimise prin e-mail c\u0103tre adresa: antropologie@muzeulbucurestiului.ro<\/strong><\/a><\/p>\n Termenul limit\u0103<\/em><\/strong> pentru trimiterea lucr\u0103rii integrale este miercuri, 23 octombrie 2024<\/em>. Aceasta va intra \u00een procesul de peer-review pentru a fi inclus\u0103 \u00een num\u0103rul 24(2024) al The Journal of Urban Anthropology, revist\u0103 acreditat\u0103 CNCSIS B, Domeniu. History and cultural studies, indexat\u0103 \u00een baza de date interna\u021bionale CEEOL (Central and Eastern European Online Library).<\/p>\n Normele de publicare pot fi consultate pe website-ul publica\u021biei: https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/trimitere-articol\/<\/a><\/strong><\/p>\n Lucrarea va fi trimis\u0103 prin e-mail c\u0103tre adresa: antropologie@muzeulbucurestiului.ro<\/strong><\/a><\/p>\n Simpozionul de Antropologie Urban\u0103, edi\u021bia a IX-a, va avea loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151, Sector 1, Bucure\u0219ti) pe 24-25 octombrie 2024.<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_divider _builder_version=”4.16″ global_colors_info=”{}”][\/et_pb_divider][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=”1_3,2_3″ _builder_version=”4.16″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”1_3″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_image src=”https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/10\/poster-A3.jpg” title_text=”poster A3″ show_in_lightbox=”on” force_fullwidth=”on” align_tablet=”center” align_phone=”” align_last_edited=”on|desktop” _builder_version=”4.16″ animation=”off” sticky=”off” use_border_color=”off” border_color=”#ffffff” border_style=”solid” global_colors_info=”{}”] [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row _builder_version=”4.16″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.16″ global_colors_info=”{}”]<\/p>\n Cunosc\u00e2nd preocup\u0103rile dumneavoastr\u0103, am fi onora\u0163i s\u0103 participa\u0163i la lucr\u0103rile acestei manifest\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice ce se vor desf\u0103\u0219ura \u00een format fizic la Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei, nr. 151, sector 1, Bucure\u0219ti,<\/strong> dac\u0103 evolu\u021bia situa\u021biei sanitare o va permite, cu respectarea tuturor regulilor sanitare speciale \u00een vederea prevenirii r\u0103sp\u00e2ndirii SARS-CoV-2 sau on-line \u00een cazul \u00een care la data desf\u0103\u0219ur\u0103rii vor fi \u00een vigoare restric\u021bii suplimentare privind adun\u0103rile publice \u00een spa\u021bii \u00eenchise.<\/p>\n Prin tematica lansat\u0103 pentru cea de-a VII-a edi\u021bie a Simpozionului de Antropologie Urban\u0103 ne propunem s\u0103 r\u0103spundem la \u00eentrebarea cum s-a modernizat societatea rom\u00e2neasc\u0103 prin implementarea standardelor medicale de-a lungul timpului. Vom pune accent at\u00e2t pe identificarea instrumentelor de modernizare medical\u0103 (legisla\u0163ii, institu\u0163ii), c\u00e2t \u015fi a biografiei corpului medical, \u00een\u0163eleas\u0103 prin prisma unei elite profesionale care a g\u00e2ndit procesul de integrare a Rom\u00e2niei \u00een civiliza\u0163ia de tip occidental. Cercetarea impune o dubl\u0103 recuren\u021b\u0103\u00a0: de la nivelul practicii medicale propriu-zise la starea de spirit modernizatoare a epocii de mijloc de secol XIX \u015fi \u00eenceput de secol XX.<\/p>\n Comunicarea sus\u0163inut\u0103 \u00een cadrul simpozionului va putea fi publicat\u0103 \u00een Journal of Urban Anthropology. Formularul de \u00eenscriere de mai jos va fi trimis p\u00e2n\u0103 la data de 30 octombrie 2021<\/strong>. Dup\u0103 confirmarea particip\u0103rii, vom reveni cu date suplimentare. Pentru alte informa\u021bii v\u0103 rug\u0103m s\u0103 ne scrie\u021bi la urm\u0103toarea adres\u0103 de e-mail: antropologie@muzeulbucurestiului.ro<\/a><\/strong><\/p>\n \u00cen speran\u0163a c\u0103 ve\u0163i r\u0103spunde pozitiv, v\u0103 mul\u0163umim!<\/p>\n Din partea Comitetului de organizare al Simpozionului de Antropologie Urban\u0103, ***<\/p>\n <\/p>\n ***<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_divider _builder_version=”4.16″ global_colors_info=”{}”][\/et_pb_divider][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=”1_3,2_3″ _builder_version=”4.16″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”1_3″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_image src=”https:\/\/rev-antropologieurbana.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/Afis-Simpozionul-de-Antropologie-Urbana-r.jpg” title_text=”Afis Simpozionul de Antropologie Urbana-r” show_in_lightbox=”on” force_fullwidth=”on” align_tablet=”center” align_phone=”” align_last_edited=”on|desktop” _builder_version=”4.16″ animation=”off” sticky=”off” use_border_color=”off” border_color=”#ffffff” border_style=”solid” global_colors_info=”{}”] [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row _builder_version=”4.16″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.16″ global_colors_info=”{}”]<\/p>\n Stimate doamne, Stima\u021bi domni, Dragi prieteni,<\/strong><\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere evolu\u021bia pandemiei \u0219i restric\u021biile de c\u0103l\u0103torie, suntem nevoi\u021bi s\u0103 am\u00e2nam Conferin\u021ba Interna\u021bional\u0103 de Antropologie Urban\u0103 programat\u0103 pentru 13-14 noiembrie 2020, ajuns\u0103 la cea- de VI-a edi\u021bie. Perioada luat\u0103 \u00een calcul pentru reprogramare \u00een acest moment este 2-3 aprilie 2021, perioad\u0103 care coincide cu vacan\u021ba de prim\u0103var\u0103 a invita\u021bilor no\u0219tri de la Universitatea din Valladolid, Spania. Vom reveni \u00eens\u0103 cu un calendar concret, inclusiv pentru predarea lucr\u0103rilor \u00een format scris \u00een vederea public\u0103rii, \u00een func\u021bie de evolu\u021bia situa\u021biei. Toate \u00eenscrierile acceptate r\u0103m\u00e2n, desigur, valabile.<\/strong><\/p>\n V\u0103 mul\u021bumim pentru interesul acordat, am fost pl\u0103cut surprin\u0219i de num\u0103rul mare de lucr\u0103ri propuse, \u0219i v\u0103 asigur\u0103m c\u0103 aceast\u0103 conferin\u021b\u0103 va avea loc \u00een cele mai bune condi\u021bii posibile.<\/strong><\/p>\n Cu toat\u0103 considera\u021bia,<\/strong><\/p>\n Dr. Adrian Majuru<\/strong><\/p>\n manager general al Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Dr. C\u0103t\u0103lin D. Constantin<\/strong><\/p>\n prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n coordonator al conferin\u021bei<\/strong><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti, Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, Universitatea de Urbanism \u0219i Arhitectur\u0103 \u201eIon Mincu\u201d din Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia, Universitatea din Valladolid, Spania, Ambasada Spaniei \u00een Rom\u00e2nia anun\u021b\u0103 organizarea celei de-a \u0219asea edi\u021bii a Conferin\u021bei Interna\u021bionale de Antropologie Urban\u0103, cu tema Spa\u021bii publice: locuri ale ora\u0219ului, locuri ale memoriei<\/em>, la Bucure\u0219ti, \u00een zile de 13 – 14 noiembrie 2020.<\/p>\n <\/p>\n Un ora\u0219 poate fi citit a\u0219a cum cite\u0219ti o carte. Locul literelor e luat de cl\u0103diri, de structura de str\u0103zi, de semnele l\u0103sate de timp pe construc\u021bii, de felul \u00een care se perind\u0103 oamenii prin ora\u0219 \u0219i se mi\u0219c\u0103 vehiculele \u00een spa\u021biul urban. Ora\u0219ele sunt un amestec de oameni \u0219i cl\u0103diri, iar rela\u021bia dintre comunitate \u0219i spa\u021biul construit e mai complicat\u0103 dec\u00e2t pare la prima vedere. Oamenii construiesc cl\u0103dirile, iar cl\u0103dirile \u0219i spa\u021biile dintre ele compun, \u00een timp, ora\u0219ele. Ora\u0219ele, odat\u0103 construite, cap\u0103t\u0103 identitate, influen\u021beaz\u0103 decisiv felul de a fi, de a se purta, de a g\u00e2ndi al oamenilor care le locuiesc. Rela\u021bia dintre o comunitate \u0219i spa\u021biul ei are nuan\u021be multiple, stratificate, uneori de neb\u0103nuit la prima vedere.<\/p>\n <\/p>\n Tema celei de-a VI-a edi\u021bii a Conferin\u021bei de Antropologie Urban\u0103 se construie\u0219te \u00een jurul rela\u021biilor dintre spa\u021biile publice ale ora\u0219elor, oamenii care le traverseaz\u0103 \u0219i comunitatea care le-a creat, \u00eentr-o lectur\u0103 antropologic\u0103.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen The City Assembled<\/em>, Spiro Kostoff arat\u0103 c\u0103, de\u0219i spa\u021biul public este un concept destul de neclar, \u0219i c\u0103, de\u0219i foarte adesea este greu de trasat o limit\u0103 ferm\u0103 \u00eentre public \u0219i privat, dou\u0103 aspecte ale vie\u021bii urbane sus\u021bin pertinen\u021ba ideii de spa\u021biu public. Travers\u0103m ora\u0219ul pentru a ne \u00eent\u00e2lni prietenii sau cunoscu\u021bii, afirm\u0103 S. Kostof, la banca din parc, \u00een pia\u021ba mare sau \u00een fa\u021ba catedralei. Dar toat\u0103 lumea, adaug\u0103 el, are dreptul de a traversa sau \u00eent\u00e2rzia \u00een spa\u021biile publice, a\u0219a c\u0103 \u00een acestea po\u021bi \u00eent\u00e2lni pe oricine, iar gesturile necunoscu\u021bilor pot fi impredictibile. Spa\u021biul public este, \u00een primul r\u00e2nd, o scen\u0103 a vie\u021bii cotidiene, a familiarului \u0219i a ineditului \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, iar libertatea de ac\u021biune, precum \u0219i dreptul de a r\u0103m\u00e2ne inactiv \u00een acest locuri \u021bin intrinsec de caracterul lor de teritorii ale vie\u021bii cotidiene.<\/p>\n De cealalt\u0103 parte, spa\u021biile publice sunt scene ale ritualurilor. Ele g\u0103zduiesc activit\u0103\u021bi comunitare, foarte diferite \u00eentre ele \u2013 de la concerte \u0219i festivaluri p\u00e2n\u0103 la ceremonii religioase, celebr\u0103ri istorice \u0219i politice sau, alt\u0103dat\u0103, execu\u021bii publice. De aceea, spa\u021biile publice poart\u0103 \u00eensemnele memoriei ora\u0219ului. Felul \u00een care sunt concepute, structurate, \u00eenfrumuse\u021bate cu monumente de for public, capabile s\u0103 glorifice momente sau personaje ale istoriei locului, d\u0103 seama de acest caracter ritualic al spa\u021biului public.<\/p>\n Realitate cu o geometrie fluctuant\u0103, spa\u021biul public este martorul continuit\u0103\u021bilor \u0219i al rupturilor, al istoriei modelor \u0219i modelelor arhitecturale, con\u021bin\u00e2nd totodat\u0103 imaginile volatile ale societ\u0103\u021bilor care l-au creat sau l-au cunoscut \u00eentr-o anumit\u0103 secven\u021b\u0103 de timp. Ca \u00een romanele lui Honor\u00e9 de Balzac, care nu separ\u0103 descrierile teritoriilor de cele ale comunit\u0103\u021bilor care le dau contur, memoria locurilor este, \u00een fapt, memoria celor care le-au luat \u00een posesie la un moment dat. Iar jaloanele acestei memorii sunt monumentele, \u00een\u021belese ca liant \u00eentre genera\u021bii, instrument de declan\u0219are a fluxului amintirilor \u0219i artefact \u00een\u0103l\u021bat \u00eempotriva perisabilit\u0103\u021bii lucrurilor. Coloanele, statuile \u0219i arcurile de triumf ale antichit\u0103\u021bii sunt \u00eenlocuite \u00een prezent cu alte tipuri de dispozitive, menite s\u0103 fac\u0103 prezent\u0103 absen\u021ba, s\u0103 readuc\u0103 fragmente din ziua de ieri \u00een cea de ast\u0103zi.<\/p>\n <\/p>\n Spa\u021biul public poate da na\u0219tere unei pletore de interpret\u0103ri din domeniile cele mai diverse, de la istorie la arhitectur\u0103 \u0219i urbanism, de la sociologie \u0219i antropologie urban\u0103 p\u00e2n\u0103 la filosofie politic\u0103, geocritic\u0103 sau \u0219tiin\u021be ale comunic\u0103rii.<\/p>\n <\/p>\n Tema mare a conferin\u021bei va fi dezvoltat\u0103 \u00een patru axe, organizate \u00een sec\u021biuni diferite:<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Memoria, scria S. Freud \u00een Civiliza\u021bia \u0219i neajunsurile ei<\/em>, este structurat\u0103 ca un ora\u0219. Exemplul pe care \u00eel propune e Roma, pentru c\u0103 Roma p\u0103streaz\u0103 straturi diferite ale dezvolt\u0103rii trecute. La un secol de Freud putem \u00eentoarce termenii compara\u021biei. Un ora\u0219 e ca memoria, conserv\u0103 straturi diferite ale dezvolt\u0103rii trecute, iar spa\u021biile publice a\u0219az\u0103 reflectorul, mai puternic sau mai discret, pe aceste vie\u021bi supraetajate ale ora\u0219ului.<\/p>\n <\/p>\n\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n[\/et_pb_image][\/et_pb_column][et_pb_column type=”2_3″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.23.4″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” custom_margin=”||||false|false” use_border_color=”off” global_colors_info=”{}”]<\/p>\nSimpozionul de Antropologie Urban\u0103<\/strong><\/h1>\n
edi\u021bia a IX-a 24-25 Octombrie 2024<\/strong><\/h1>\n
\u201eParadisul virtual\u201d. Utopii \u0219i politici ale spa\u021biului urban<\/strong><\/h1>\n
Dintre toate proiec\u021biile paradisiace promise la scar\u0103 istoric\u0103, cea virtual\u0103 pare s\u0103 fie cea mai aproape de o realitate imediat\u0103, fiind la \u00eendem\u00e2n\u0103, facil \u0219i dup\u0103 dorin\u021be.
Ne dorim ca studiile propuse s\u0103 compleze o ax\u0103 temporal\u0103 de proiecte, perspective \u0219i solu\u021bii pentru spa\u021biul urban, \u00eempreun\u0103 func\u021bion\u00e2nd ca un palimpsest \u00een care se poate \u00eentrez\u0103ri o hart\u0103 a ora\u0219ului ideal. Contribu\u021biile se pot \u00eenscrie \u00een urm\u0103toarele subteme \u0219i direc\u021bii de cercetare:<\/p>\n
Dup\u0103 publicarea lucr\u0103rii lui Ebenezer Howard \u201eGarden Cities of To-Morrow\u201d (1898\/1922), urbanismul \u2013 ca set de solu\u021bii urbane practice \u0219i discursuri academice legate de urban \u2013 s-a \u00eendreptat spre proiecte futuriste. Ast\u0103zi, impulsul utopic de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi radical ora\u0219ele prin planificare, se observ\u0103 mai ales \u00een eforturile de reconstruc\u021bie urban\u0103 post-conflict \u0219i post-dezastru. \u00cen multe cazuri, reconstruc\u021bia urban\u0103 merge \u00een paralel cu reconstruc\u021bia statului, fiind promovat\u0103 de grup\u0103rile aflate la putere ca o modalitate de a-\u0219i legitima \u0219i consolida pozi\u021bia.
Proiectul-simbol al secolului XXI este \u201eora\u0219ul inteligent \u0219i verde\u201d. Acesta presupune at\u00e2t utilizarea tehnologiilor alternative \u0219i inova\u021biilor tehnologice \u00een mediile urbane – \u00eempreun\u0103 cu un accent crescut pe agricultur\u0103 urban\u0103, eficien\u021b\u0103 energetic\u0103, planificare \u0219i arhitectur\u0103 ecologic\u0103 \u2013 c\u00e2t \u0219i formularea de solu\u021bii vizavi de probleme de justi\u021bie social\u0103 \u0219i echitate \u00een mediul urban.<\/p>\n
Criticile \u00eempotriva utilit\u0103\u021bii cercet\u0103rii antropologice \u00een lumile virtuale sus\u021bin c\u0103 participan\u021bii le folosesc ca un mijloc de a sc\u0103pa de realitate, prin urmare, comportamentul online nu poate fi luat \u00een serios. \u00cens\u0103, dac\u0103 \u00een\u021belegem identitatea ca o construc\u021bie flexibil\u0103 \u0219i fluid\u0103 a diferitelor aspecte ale vie\u021bii unei persoane, care se declin\u0103 \u00een func\u021bie de contextul social, atunci putem integra avatarul identit\u0103\u021bii.
Deoarece func\u021bioneaz\u0103 conform unui regulament \u0219i presupun un anumit control al con\u021binutului, comunit\u0103\u021bile virtuale (ex. Second Life) par a fi organizate mai bine dec\u00e2t cele din via\u021ba de zi cu zi. Pentru a putea construi societatea virtual\u0103 dup\u0103 imagina\u021bia \u0219i nevoile lor, utilizatorii ader\u0103 la principii care \u00eei calific\u0103 drept \u201ebuni cet\u0103\u021beni\u201d \u0219i \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 o identitate bazat\u0103 pe valori comune \u00een mediul online (uneori complet diferit\u0103 de cea real\u0103). Din activitatea \u0219i interac\u021biunea online se pot reliefa solu\u021bii pentru problemele cu care se confrunt\u0103 comunit\u0103\u021bile reale, solu\u021bii care reflect\u0103 etosul unei utopii, a unei lumi private de stigmatizare social\u0103 pe motive de v\u00e2rst\u0103, sex, ras\u0103 etc. Astfel de ramifica\u021bii reale ale lumilor virtuale sunt \u00eentr-o continu\u0103 diversificare, fapt ce implic\u0103 noi forme de cultur\u0103 \u0219i noi identit\u0103\u021bi (o combina\u021bie \u00eentre identitatea clasic\u0103 \u0219i cea virtual\u0103).
Metaversul vine cu seria lui de probleme legate de monetizarea identit\u0103\u021bii, confiden\u021bialitatea informa\u021biilor, dependen\u021ba \u0219i siguran\u021ba utilizatorilor, care decurg din provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 mediile sociale \u0219i industria jocurilor video \u00een ansamblu.<\/p>\n
Reforma sanitar\u0103 este doar un exemplu dintre numeroasele proiecte de remodelare a \u021bes\u0103turii urbane \u00een lumina unor noi paradigme culturale.<\/p>\n
Ora\u0219ele din \u00eentreaga lume au astfel de a\u0219ez\u0103ri informale (de obicei situate la periferie) \u00een care locuitorii cu venit mic \u00ee\u0219i improvizeaz\u0103 case pe care municipalit\u0103\u021bile \u00eencearc\u0103 s\u0103 le demoleze sau s\u0103 le cuprind\u0103 \u00een diferite programe sociale. De\u0219i respectivele comunit\u0103\u021bi \u0219i-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit pozi\u021bia socio-economic\u0103, sufer\u0103 de pe urma inechit\u0103\u021bii, care a devenit mai \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103, fiind exacerbat\u0103 de criminalitate \u0219i de prejudec\u0103\u021bi sociale. Situa\u021bia nu se va schimba at\u00e2t timp c\u00e2t deciden\u021bii politici vor continua s\u0103 confunde dezvoltarea economic\u0103 cu dezvoltarea comunit\u0103\u021bii. Dezvoltarea comunit\u0103\u021bii este un proces complex \u0219i nuan\u021bat, care se bazeaz\u0103 pe crearea sau recrearea leg\u0103turilor afective \u00eentre oameni \u0219i participarea acestora la generarea unei viziuni comune asupra viitorului comunit\u0103\u021bii lor. Planificarea, ac\u021biunea politic\u0103, artele \u0219i cultura, toate joac\u0103 un rol important \u00een modul \u00een care ne putem transforma fizic cartierele \u0219i prin care putem re\/construi comunitatea.<\/p>\n
\n[\/et_pb_image][\/et_pb_column][et_pb_column type=”2_3″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.16″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” custom_margin=”||||false|false” use_border_color=”off” global_colors_info=”{}”]<\/p>\nSimpozionul de Antropologie Urban\u0103<\/strong><\/h1>\n
edi\u021bia a VI-a 4 noiembrie 2021<\/strong><\/h1>\n
\u201dModernizare, urbanizare \u015fi medicalizare \u00een Rom\u00e2nia sf\u00e2r\u015fitului de secol XIX \u015fi perioada interbelic\u0103\u201d<\/strong><\/h1>\n
Dr. Adrian Majuru – Manager General al Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti<\/p>\n
\n[\/et_pb_image][\/et_pb_column][et_pb_column type=”2_3″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.16″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” custom_margin=”21%|||” use_border_color=”off” global_colors_info=”{}”]<\/p>\nConferin\u021ba Interna\u021bional\u0103 de Antropologie Urban\u0103<\/strong><\/h1>\n
edi\u021bia a VI-a 13-14 noiembrie 2020<\/strong><\/h1>\n
Spa\u021biile publice:<\/strong><\/h1>\n
locuri ale ora\u0219ului, locuri ale memoriei<\/strong><\/h1>\n
\n