APEL LA PUBLICARE - REVISTA DE ANTROPOLOGIE URBANĂ 22 (2023)
New York – Loc, metaforă, limbă
New York a devenit, de-a lungul timpului, paradoxal, frontiera ultimă a contactului cu America (v. Kasperson&Minghi, 2011, The Structure of Political Geography), icon al cosmopolitismului, metaforă conceptuală a metropolei în care clădiri, artefacte, muzee, decizii, eșecuri, au iradiat ca scheme de imagine ale cunoașterii, proiecției identitare individuale și colective.
Prins simbolic, prin nume, între două imperii coloniale, cel olandez și cel britanic, orașul-capitală a SUA vreme de cinci ani devine capitala lumii, a afacerilor, a timpului care se măsoară în mod unic. New York-metaforă conceptuală, obiect de studiu al antropologilor, este și New York-antonomază („capitala lumii”), dar și sinecdoca prin care insula Manhattan definește întregul New York, deși metropola este alcătuită din cinci unități urbane. Centru cultural suprem, generator de mișcări estetice și de reașezări sociale și economice cu ecouri mondiale, orașul și-a redefinit, în ultimii trei ani, statutul de frontieră a imigrației, a identităților multiple, articulând noi limbaje și redesenând cartografia spațiului și timpului.
New York este terenul cel mai fertil al antropologiei urbane, dar și al lecturilor etnografice dedicate grupurilor sociale, artei, multitudinii de limbi care modelează identități, conflicte și soluții de conviețuire.
Pentru români, New York reprezintă o geografie a curajului, succesului, remodelării relațiilor cu România, prin prezențe notabile, din diverse zone ale României; tot aici, propunem articole despre emigrația evreiască din România, care a creat un spațiu identitar și simbolic distinct în metropolă, în zona Lower East Side.
Propunem contribuții care să acopere următoarele aspecte, sau altele, asociate, în funcție de preocupările și fundamentarea teoretică și metodologică a studiilor, în concordanță cu tema:
- New York- metaforă conceptuală, scheme de imagine
- Cartografie urbană și socială – limbi, culturi, arhitectură, gentrificare, hărți sociale/ rasiale/conflicte post-COVID, migrație, gen, trans-naționalism
- New York ca spațiu al memoriei universale (expoziții universale, muzee, monumente)
- New York – imagologie și ficțiune („celălalt” despre New York/ „celălalt” în New York- film, ficțiune)
- New York-ul evreiesc/Emigrația româno-evreiească la New York- identitate umană și geografică
Pentru regulile de publicare, vă rugăm să consultați pagina https://rev-antropologieurbana.ro/trimitere-articol/
DATĂ LIMITĂ TRIMITERE ARTICOLE: 30 SEPTEMBRIE 2023
Redacția așteaptă, în afară de studii/articole de autor și recenzii de volume dedicate problemelor care fac obiectul acestui număr, din spațiul internațional și/sau românesc.
Notă. Acest număr va fi redactat exclusiv în limba engleză
De ce o revistă de Antropologie Urbană?
Antropologia urbană ocupă o secvenţă din antropologia generală şi priveşte grupurile umane, sau indivizii care trăiesc în condiţii urbane. Procesul de urbanizare este un proces antropologic prin care se produce o schimbare importantă în continua devenire a speciei noastre.
Antropologia urbană cuprinde şi tot ce se modifică prin trecerea de la rural la urban şi urmăreşte nobila aventură umană mai departe în urbanizare, industrializare, post industrializare, până la societatea informatizată care este abia la început. Şi care va înregistra în timp mutaţii, oricum mici schimbări în condiţia omului.
Louis Dupré. Atelierul călătorului
În « Revue des deux mondes » (1839) scriitorul și economistul politic francez Louis Reybaud, căutând să surprindă esența literaturii de călătorie, prezintă un posibil portret al scriitorului-călător: « Călătorul este o ființă aparte, atât de dinamică și impresionabilă...
In the Fight against the COVID-19 Pandemic Testimony of a Doctor From the Front Lines
by Cristiana OPREA Senior Consultant in Infectious Diseases at the Dr. Victor Babeş Clinical Hospital for Infectious and Tropical Diseases Associate Professor at the “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest cristiana_oprea@umfcd.ro MOTTO “A...
Lulele, ciubuce și tutun
Tutunul era cultivat și comercializat în Tările Române încă din secolul al XVII-lea, fapt atestat de dările („tutunărit” sau „pogonărit de tutun”) și taxele vamale („de afară” sau „dinlăuntru”) percepute. Amploarea pe care moda fumatului o capătă în perioada domniilor...
Mecanismele culturii. O perspectivă evoluționistă
Genetica, epigenetica, psihologia și antropologia cercetează dimensiunile multiple ale evoluției, în care operează mecanismele transmiterii informației genetice sau culturale. Noi studii din domeniul epigeneticii relevă faptul că experiențele strămoșilor noștri pot...
