De ce o revistă de Antropologie Urbană?
Antropologia urbană ocupă o secvenţă din antropologia generală şi priveşte grupurile umane, sau indivizii care trăiesc în condiţii urbane. Procesul de urbanizare este un proces antropologic prin care se produce o schimbare importantă în continua devenire a speciei noastre.
Antropologia urbană cuprinde şi tot ce se modifică prin trecerea de la rural la urban şi urmăreşte nobila aventură umană mai departe în urbanizare, industrializare, post industrializare, până la societatea informatizată care este abia la început. Şi care va înregistra în timp mutaţii, oricum mici schimbări în condiţia omului.
Celălalt
Călătoriile în locuri îndepărtate, pe rutele comerciale și marile descoperiri geografice au adus în spațiul european mărturii, mai mult sau mai puțin veridice, asupra populațiilor întâlnite în diverse părți ale lumii. Acestea au ilustrat diversitatea umană, adesea...
Antropologia urbană. O introducere
Subdomeniu al antropologiei culturale caracterizat prin amplitudinea și diversitatea cercetărilor, antropologia urbană s-a constituit drept un răspuns al antropologilor la impasul declanșat de „disoluția obiectului tradițional” cauzat de sfârșitul colonialismului....
Simpozionul de Antropologie Urbană 2020 se amână
Stimate doamne, Stimați domni, Dragi prieteni, Având în vedere evoluția pandemiei și restricțiile de călătorie, suntem nevoiți să amânam Conferința Internațională de Antropologie Urbană programată pentru 13-14 noiembrie 2020, ajunsă la cea- de VI-a ediție. Perioada...
Biodiversity in anthropological research at Francisc Joseph Rainer
by Dr.Adrian Majuru Assistant Professor Phd, Ion Mincu University of Architecture and Urbanism - Bucharest Faculty of Urbanism adimajuru@gmail.com Abstract This article is dedicated to Francisc J. Rainer and his methods to anthropological researchers. Francisc Rainer...
Apel pentru numărul următor al revistei
În ultimele luni, imaginea cea mai reprezentativă a schimbărilor climatice nu mai este un urs polar singuratic și flămând, blocat pe gheață, ci o fetiță de 15 ani, îmbrăcată într-o jachetă de ploaie galbenă, așezată pe treptele clădirii parlamentului suedez de la Stockholm. Începând din septembrie 2018, Greta Thunberg și-a petrecut majoritatea zilelor de vineri protestând împotriva inacțiunii guvernului suedez de a întreprinde demersuri radicale pentru a face față schimbărilor climatice. Inspirată de protestele studenților din Parkland și după o serie de discursuri bine orchestrate la Conferința COP24 a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și la Davos, Greta Thunberg a provocat o mobilizare fără precedent a tineretului în sprijinul acțiunilor măsurabile și urgente care să abordeze impactul schimbărilor climatice contemporane și viitoare.
Mișcarea pentru Tineret 4, pune accentul pe aspectele legate de echitatea între generații, justiția socială și durabilitatea mediului. Acest raport implică faptul că justiția climatică se bazează pe măsuri interdependente și desfășurate simultan, care iau în considerare aspecte legate de distribuție, recunoaștere și participare. Într-adevăr, raportul special al IPCC, publicat în octombrie 2018, a subliniat legăturile dintre opțiunile de atenuare relevante pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 ° C și obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG). Raportul precizează că “limitarea riscurilor generate de încălzirea globală la 1,5 ° C în contextul dezvoltării durabile și eradicarea sărăciei implică tranziții de sistem care pot fi realizate prin creșterea investițiilor de adaptare și atenuare a instrumentelor de politică, accelerarea inovației și a comportamentului tehnologic în continuă schimbare”.
Vă invităm să abordăm această problemă specială în numărul viitor al Revistei de Antropologie Urbană explorând durabilitatea ca intersecție a unei multitudini de tranziții (tehnologice, comportamentale, politice și discursive) desfășurate atât în contextul dezvoltării, cât și la diferite nivele (locale, naționale și globale).
Încurajăm contribuții cu lucrări care iau în considerare perspectivele de gen, culturale sau ecosistemice și care includ, dar nu se limitează, la următoarele teme:
- Luarea deciziilor pentru dezvoltarea durabilă și politică publică
- Sustenabilitatea orașului: explorarea dezvoltării rezistente la schimbările climatice
- Agricultura urbană și suveranitatea alimentară
- Adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora
- Mișcările sociale și inițiativele cetățenești în domeniul schimbărilor climatice
- Sănătatea și mediul în contexte urbane
