De ce o revistă de Antropologie Urbană?

Antropologia urbană ocupă o secvenţă din antropologia generală şi priveşte grupurile umane, sau indivizii care trăiesc în condiţii urbane. Procesul de urbanizare este un proces antropologic prin care se produce o schimbare importantă în continua devenire a speciei noastre.

Antropologia urbană cuprinde şi tot ce se modifică prin trecerea de la rural la urban şi urmăreşte nobila aventură umană mai departe în urbanizare, industrializare, post industrializare, până la societatea informatizată care este abia la început. Şi care va înregistra în timp mutaţii, oricum mici schimbări în condiţia omului.

Lulele, ciubuce și tutun

Tutunul era cultivat și comercializat în Tările Române încă din secolul al XVII-lea, fapt atestat de dările („tutunărit” sau „pogonărit de tutun”) și taxele vamale („de afară” sau „dinlăuntru”) percepute. Amploarea pe care moda fumatului o capătă în perioada domniilor...

citește mai mult

Mecanismele culturii. O perspectivă evoluționistă

Genetica, epigenetica, psihologia și antropologia cercetează dimensiunile multiple ale evoluției, în care operează mecanismele transmiterii informației genetice sau culturale. Noi studii din domeniul epigeneticii relevă faptul că experiențele strămoșilor noștri pot...

citește mai mult

Celălalt

Călătoriile în locuri îndepărtate, pe rutele comerciale și marile descoperiri geografice au adus în spațiul european mărturii, mai mult sau mai puțin veridice, asupra populațiilor întâlnite în diverse părți ale lumii. Acestea au ilustrat diversitatea umană, adesea...

citește mai mult

Antropologia urbană. O introducere

Subdomeniu al antropologiei culturale caracterizat prin amplitudinea și diversitatea cercetărilor, antropologia urbană s-a constituit drept un răspuns al antropologilor la impasul declanșat de „disoluția obiectului tradițional” cauzat de sfârșitul colonialismului....

citește mai mult

Apel pentru numărul următor al revistei

În ultimele luni, imaginea cea mai reprezentativă a schimbărilor climatice nu mai este un urs polar singuratic și flămând, blocat pe gheață, ci o fetiță de 15 ani, îmbrăcată într-o jachetă de ploaie galbenă, așezată pe treptele clădirii parlamentului suedez de la Stockholm. Începând din septembrie 2018, Greta Thunberg și-a petrecut majoritatea zilelor de vineri protestând împotriva inacțiunii guvernului suedez de a întreprinde demersuri radicale pentru a face față schimbărilor climatice. Inspirată de protestele studenților din Parkland și după o serie de discursuri bine orchestrate la Conferința COP24 a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și la Davos, Greta Thunberg a provocat o mobilizare fără precedent a tineretului în sprijinul acțiunilor măsurabile și urgente care să abordeze impactul schimbărilor climatice contemporane și viitoare.

Mișcarea pentru Tineret 4, pune accentul pe aspectele legate de echitatea între generații, justiția socială și durabilitatea mediului. Acest raport implică faptul că justiția climatică se bazează pe măsuri interdependente și desfășurate simultan, care iau în considerare aspecte legate de distribuție, recunoaștere și participare. Într-adevăr, raportul special al IPCC, publicat în octombrie 2018, a subliniat legăturile dintre opțiunile de atenuare relevante pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 ° C și obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG). Raportul precizează că “limitarea riscurilor generate de încălzirea globală la 1,5 ° C în contextul dezvoltării durabile și eradicarea sărăciei implică tranziții de sistem care pot fi realizate prin creșterea investițiilor de adaptare și atenuare a instrumentelor de politică, accelerarea inovației și a comportamentului tehnologic în continuă schimbare”.

Vă invităm să abordăm această problemă specială în numărul viitor al Revistei de Antropologie Urbană explorând durabilitatea ca intersecție a unei multitudini de tranziții (tehnologice, comportamentale, politice și discursive) desfășurate atât în contextul dezvoltării, cât și la diferite nivele (locale, naționale și globale).

Încurajăm contribuții cu lucrări care iau în considerare perspectivele de gen, culturale sau ecosistemice și care includ, dar nu se limitează, la următoarele teme:

  • Luarea deciziilor pentru dezvoltarea durabilă și politică publică
  • Sustenabilitatea orașului: explorarea dezvoltării rezistente la schimbările climatice
  • Agricultura urbană și suveranitatea alimentară
  • Adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora
  • Mișcările sociale și inițiativele cetățenești în domeniul schimbărilor climatice
  • Sănătatea și mediul în contexte urbane
x

Folosim cookies pentru a vă oferi o cât mai bună experiență online. Prin exprimarea acordului, acceptați folosirea cookie-urilor conform cu Politica utilizării cookie-urilor.

Accept Nu sunt de acord Centru de Confidențialitate a Datelor Setări confidențialitate Află mai multe despre Politica utilizării cookie-urilor