Apel pentru contribuții

Contribuitori potențiali vizați de apel: comunitatea ENEOLI (aproximativ 370), cf. Giovanni Tallarico

Caracteristici generale ale numărului special: transdisciplinaritate, originalitate, evidențierea importanței neologismelor în viața societăților și evoluția acestora, sensibilizarea față de dinamica contemporană a limbii.

Limba de redactare a articolelor : engleza

Numărul de articole pentru numărul special : aproximativ zece

Sub coordonarea : Corina Veleanu, Adrian Majuru, Cătălin D. Constantin, Eliana Radu

Propunere de titlu: «Neologia în spaţiul urban»

Aventura neologismelor în oraș seamănă puțin cu călătoria Alicei în Țara Minunilor, deoarece neprevăzutul pândește la întâmplare în societăți, în limbi, de-a lungul timpului. „Cuvintele orașului constituie uneori noduri de confruntări sociale și politice, între limbajul administrativ și limbajul popular, între limbile regionale și identitățile naționale. Dar ele au și o viață proprie și traversează secolele și mediile schimbându-și sensul, migrând de la un registru de discurs la altul, în funcție de actorii și grupurile care le poartă și le utilizează.” (Wald et Leimdorfer 2004). Astfel, orașul va fi înțeles aici ca un spațiu proteiform – geografic, intelectual, emoțional, lingvistic, juridic, economic, arhitectural, politic, artistic etc. – care este în același timp locul privilegiat al creației și propagării lexicale, intersecția unde se întâlnesc împrumuturile și neologismele forjate pe terenuri autohtone, un loc de primire și selecție pentru noii veniți lingvistici, un câmp de luptă pentru confruntarea dintre normă și uzanțe. Între limba generală și limba de specialitate, spațiul urban este propice pentru crearea și propagarea neologismelor: cuvintele și termenii se întâlnesc și se transformă într-o arhitectură complexă susținută de influențe lingvistice și extralingvistice. De la împrumuturi din argou, anglicisme și creații autohtone, limbajul tinerilor și jargonul profesional, gentrificare și orașe inteligente/smart cities, edge-city și urban sprawl, urbeach și urbicide, supraturism/overtourism și turistificare/touristification, slums și bidonvilles, guerilla gardening și parking day, de la cataphiles/catafili care se plimbă prin catacombele Parisului la plateaupithèques/platoupiteci care locuiesc în Plateau Mont-Royal din Montreal, de la bobos la gentrifieurs, de la starchitectes precum Franck Gehry la administratorii MNU, orașul ne rezervă surprize lexicale și ne incită să ne punem întrebări. Astfel, „este inutil să ne întrebăm ce vrem să spunem când calificăm orașul drept „inteligent” sau „creativ”? În ce mod influențează aceste denumiri politicile publice (formulate în limbaj) și, în sens mai larg, concepția noastră despre oraș? Este vorba de termeni creați pentru a denumi noi realități urbane sau de cuvinte provenite dintr-un limbaj nou care, asemenea unor măști, ne împiedică să gândim fenomenul pe care îl descriu?” (Chesneau 2021: 2)

Axe teoretice (listă neexhaustivă):

1. Creatorii neologismelor: Cine creează neologismele? Cine denumește noile realități? Care sunt rolurile experților, instituțiilor, comunităților profesionale? Care este locul traducătorilor? Care este dialogul dintre producătorii de norme și producătorii de uzanțe? Dicționare și neologisme.
2. Rolul neologismelor în polis. Neologisme și societate: Cum influențează neologismele evoluția sistemelor de organizare socială (juridice, politice, economice, sociale, culturale etc.)? Cum contribuie neologismele la evoluția mentalităților? Care este rolul nespecialiștilor în inovarea lexicală? Cum favorizează contactul între limbi crearea lexicală? Cum stimulează emoțiile inovarea lexicală?
3. Construirea neologismelor. Care sunt procesele de creare a noilor termeni? Care sunt strategiile de creare și care sunt provocările împrumuturilor, calcurilor și adaptărilor? Neologisme de sens, neologisme de formă (compoziție, derivare, metonimie, analogie, abreviere, acronime și sigle etc.): cum evoluează termenii și cuvintele sub influențe lingvistice și extralingvistice?

Bibliografie

Altmanova, J., Zollo, S., Gérard, C. et Balnat, V.  2019. La néologie à l’ère de l’informatique et de la révolution numérique, Garnier.

Barattucci, C. 2025. Italian neologisms to name diffuse urbanization. Relationships between specialised language and urbanism actions. Journal of Urbanism: International Research on Placemaking and Urban Sustainability, 18(1), 98–111. https://doi.org/10.1080/17549175.2022.2108114

Bernal, E., Freixa, J., Torner, S. (eds.). La neología del español: del uso al diccionario. Iberoamericana Vervuert; 2022.

Bréal, M., 1887, « L’histoire des mots », repris en annexe de Essai de sémantique.

Bréal, M., 2005 [1897], Essai de sémantique, Paris : Hachette, puis Limoges : Lambert Lucas.

Cabré, M.T. La terminologie – Théorie, méthode et applications, de, Les Presses de l’université d’Ottawa, 1992 Armand Colin

Chesneau, I. La ville saisie par les actes de langage. Parenthèses. La ville mot à mot, , 2021,

Eupalinos, 978-2-86364-686-1. https://hal.science/hal-03944117v1/document

Damon, J., Paquot, T. 2021. Les 100 mots de la ville. Que Sais-Je.

Depaule, J.C. 2006. Les mots de la stigmatisation urbaine. Éditions de la Maison des sciences de l’homme, Paris.

Dury P., De Hoyos J.C., Makri-Morel J., Maniez F., Renner V. & Villar Díaz M. B. (dirs) (2014), La néologie en langue de spécialité : détection, implantation et circulation des nouveaux termes, Lyon : Publications du CRTT – ISBN : 9782953306101

Dury, P. et A. Picton. 2016. « La néologie officielle en français et sa capacité à concurrencer les emprunts à l’anglais : une analyse descriptive en diachronie courte ». Dans J. G. Palacios et al. (éd.), La neología en las lenguas románicas. Recursos, enstrategias y nuevas orientaciones. Actes du colloque CINEO 2015, 3ème Colloque International de Néologie des Langues Romanes, Salamanque, 22-24 octobre 2015, Frankfurt am Mein / Peter Lang Edition, 69-84.

France Terme, Réaménager le vocabulaire de l’urbanisme, (link)

Freixa, J., Guardiola, M. I., Martines, J., Montané, A. (eds.). Dictionarization of Catalan Neologisms. Peter Lang International; 2022.

Gérard, C.  2025. « À propos des conceptions divergentes du néologisme dans les études de néologie romane » C. De Benito Moreno et alii. Discursos tradicionales y particulares, Festschrift für Johannes Kabatek zum 60. Geburtstag, Iberoamericana Vervuert, pp.223-231.

Humbley, J. (2018). La néologie terminologique. Limoges : Éditions Lambert-Lucas.

L’enrichissement de la langue française, col. Références, DGLFLF

Lakoff , G. & Johnson, M. 1980. Metaphors We Live By. tr. fr. 1986, Les métaphores dans la vie quotidienne, Paris : Éditions de minuit.

Lalić-Krstin, G., N. Silaški and V. Renner (2025), Language creativity, in C. Leung & J. Lewkowicz (eds), The Routledge Companion to English Studies, 2nd edition, 95-106, Abingdon, Routledge. https://doi.org/10.4324/9781003221265-9

Lorente M., Arnau M. Les ideologies generadores de neologia. Publifarum 2024; 40(2): 81-101.

Makri-Morel J., Dury P. et Renner V. (éds) (2020), Neologica. Perception, réception et jugement des néologismes par les locuteurs, n°14, Paris : Classiques Garnier – ISBN 978-2-406-10570-1

Meillet, A., 2005 [1905-1906], « Comment les mots changent de sens », Année sociologique, repris dans Linguistique historique et linguistique générale, Limoges : Lambert Lucas, 308‑349.

Melançon, B. 20 septembre 2019. « Néologismes des lieux et du vendredi ». L’oreille tendue. https://oreilletendue.com/2019/09/20/neologismes-des-lieux-et-du-vendredi/

Nédélec, P. « De nouveaux mots pour de nouvelles modalités de fabrique de la ville ? Initiatives citadines d’aménagement des espaces publics », L’information géographique (3/2017), pp. 94-107, Armand Colin. Disponible sur : http://www.revues.armand-colin.com/geographie/linformation-geographique/linformation-geographique-32017/nouveaux-mots-nouvelles-modalites-fabrique-ville-initiatives-citadines

Pruvost, J. et Sablayrolles, Jean-François Les néologismes, de, col. Que sais-je ? PUF, Paris 2003

Quillot, É. 2021. La recommandation officielle de termes en France : une entreprise qui doit beaucoupaux enseignants. Éla. Études de linguistique appliquée, 203(3), 285-294. https://doi.org/10.3917/ela.203.0031.

Rastier, F. et Valette, M. 2009. « De la polysémie à la néosémie », Le français moderne n° 77, 97‑116.

Renouf, A. 2016. « Big Data and its consequences for Neology », Neologica n° 10, 15‑37.

Rey, A. La terminologie, noms et notions, col. Que sais-je ? PUF, Paris 1979

Romagnoli, E. et Vecchio, C. « Les termes de la ville durable », Cahiers RAMAU [En ligne], 7 | 2015, mis en ligne le 25 juillet 2021, consulté le 09 décembre 2025. URL : https://cahiers-ramau.edinum.org/340

Sablayrolles, J.-F. 2000. La néologie en français contemporain, Paris, Honoré Champion.

Sablayrolles, J.-F. 2018. « Les néologismes ne naissent pas dans les choux », Bernhard, D. et al. (eds.), La néologie en contexte. Cultures, situations, textes. Limoges : Lambert-Lucas, 23-38.

Sablayrolles, J.-F. 2019. Comprendre la néologie : conceptions, analyses, emplois. Limoges, Lambert-Lucas.

Sablayrolles, J.-F., Humbley, J. 2021. « Terminologie de la néologie. Quelques concepts et termes problématiques », Balnat, V., Gérard, C. (eds.). Neologica. Les études de néologie au XXIe siècle. Un état de la recherche européenne, 15, 63-96. [https://classiques-garnier.com/neologica-2021-n-15-les-etudes-de-neologie-au-xxie-siecle-un-etat-de-la-recherche-europeenne-terminologie-de-la-neologie.html ; 14/01/2022]

Sablayrolles, J.-F. « Néologie et / ou évolution du lexique ? Le cas des innovations sémantiques et celui des archaïsmes », ELAD-SILDA [En ligne], 1 | 2018, mis en ligne le 01 mai 2018, consulté le 08 décembre 2025. URL : https://publications-prairial.fr/elad-silda/index.php?id=231

Tallarico, G. 2020. Les discours de présentation dans les dictionnaires français de néologismes : convergences et divergences. Éla. Études de linguistique appliquée, 200(4), 467-476. https://doi.org/10.3917/ela.200.0084.

Tallarico, G. « Néologismes expressifs et ludiques dans le vocabulaire de la pandémie », Repères-Dorif 25, www.dorif.it/reperes/giovanni-tallarico-neologismes-expressifs-et-ludiques-dans-le-vocabulaire-de-la-pandemie/

Tallarico, G. La néologie dans le domaine du tourisme, entre langue générale et langue de spécialité. Estudios Románicos, 31.         https://doi.org/10.6018/ER.508291

Thomason, S. G., and T. Kaufman. 1988. Language contact, creolization, and genetic insights. Berkeley: Univ. of California Press. A classic monograph that notably proposes correlated scales of intensity of language contact and type of linguistic borrowing (from lexical only to heavy structural borrowing).

Topalov, C., Coudroy de Lille, L., Depaule, J.-C., Marin, B. (dir.). 2010. L’aventure des mots de la ville à travers le temps, les langues, les sociétés. Paris, Robert Laffont.

Veleanu, C. « L’évolution des institutions, une affaire de mots », Regards lexiculturels sur la traduction juridique, Jorge Valdenebro Sánchez, Nejmeddine Khalfallah, Fu’ad Al-Qaisi (éd.), Peter Lang, 2024, pp. 35-58.

Veleanu, C. « La néologie juridique. Quelques observations en jurilinguistique contrastive », Neologica, n° 12, 2018, Lexique : nouveauté et productivité, pp. 203-218.

Veleanu, C. « La traduction des noms composés anglais en –ing dans le vocabulaire juridique des langues romanes », Comparative Legilinguistics. International Journal for Legal Communication, Institute of Linguistics, Adam Mickiewicz University, Poznań, Poland, 2017, pp. 107-125. URL: http://cejsh.icm.edu.pl/cejsh/element/bwmeta1.element.ojs-doi-10_14746_cl_2017_30_6

Veleanu, C., Guo, W. “From “aged care” to “smart elderly care”. A corpus-based jurilinguistics analysis in Chinese and English”, Comparative Legilinguistics, Vol. 2024/60, Adam Mickiewicz University, DOI: https://doi.org/10.14746/cl.2024.60.2

Wald, P., Leimdorfer, F. 2004. Parler en ville, parler de la ville. Essais sur les registres urbains. Éditions de la Maison des sciences de l’homme, Paris.

Weinreich, U. 1979. Languages in contact: Findings and problems. Berlin: De Gruyter Mouton. A classic book-length introduction to the field. Originally published in 1953.

Winter-Froemel E., 2009, « Les emprunts linguistiques : enjeux théoriques et perspectives nouvelles », Neologica n° 3, 79‑122.

Zanola, M. T. 2019. « Néologie de luxe et terminologie de nécessité. Les anglicismes néologiques de la mode et la communication numérique. », Neologica n° 13. La néologie à l’ère de l’informatique et de la révolution numérique. pp. 71-83.